Numele lui Seneca a rămas în paginile cărților de istorie pentru măreția faptelor sale și destinul său tragic. Bărbatul a fost unul dintre cei mai importanți filosofi ai Antichității Romane, fiind un adept al stoicismului.

Pe când era doar un copil, a fost adus la Roma, unde și-a dezvoltat pasiunea pentru marii gânditori greci și latini. S-a dezvoltat în umbra marelui stoic Attalus, cel care i-a fost și mentor. A deprins dragostea pentru cuvânt de la o vârstă fragedă, iar cu timpul a devenit unul dintre cei mai apreciați oratori ai vremii. Pentru el, înțelepciunea reprezenta idealul unei fericiri prin virtute.

Seneca credea cu tărie în armonia dintre om și natură. Promova  înțelepciunea, curajul, dreptatea și măsura lucrurilor. A scris și a cuvântat mult, fiind chiar Mentorul împăratului Nero.


Seneca a fost obligat să se sinucidă de împăratul Nero

Atunci, ca și acum, controversele și conspirațiile erau prezente în viața societății. La urechile împăratului Nero a ajuns faptul că mentorul său face parte dintr-o conspirație împotriva sa. Planul ar fi fost asasinarea sa și instalarea în rolul de împărat al lui Gaius Piso, lucru pe care Nero nu a putut să-l accepte. Astfel, a încercat din răsputeri să își păstreze locul intact.

Soluția a fost una singură: Seneca trebuia să dispară. Având în vedere contextul, alte posibilități nu asigurau reușita. Împăratul Nero l-a obligat să se sinucidă, în ciuda faptului că acesta a susținut până în ultimul moment că este nevinovat.

Deoarece nu este clar dacă conspirația respectivă a existat sau nu cu adevărat, Seneca s-a stins ca un martir. A murit nevinovat, însă învins al unul destin tragic. Dacă nu Nero este cel care l-a ucis, atunci societatea în care trăia, plină de intrici și comploturi sigur a făcut-o. Inocența lui nu a valorat nimic în fața acestor lucruri.