Mitul lui  Eros și al lui Psyche exprimă ideea că iubirea este oarbă și te poate prinde fără voie. Aceasta este ideea centrală a poveștilor de iubire din cultura și mitologia greco-romană. Deoarece aproape întotdeauna cel puțin unul dintre protagoniști nu își dă acordul pentru o relație amoroasă.

Mai este de remarcat și ideea conform căreia iubirea creează, aproape în toate legendele existând copii ai cuplurilor. Dar nu toate miturile leagă ideea de romantism de procreație, iar acesta este un aspect important al culturii grecești. Poate însemna că în societatea greco-romană sexul nu este perceput strict ca pe un mecanism de reproducere așa cum susțin multe religii actuale. Acesta este privit ca un ritual al plăcerii și iubirii, ca o cunună a iubirii supreme.

Motto:

Inainte de orice, dragostea este ascultare in tacere. A iubi inseamna a contempla […] Va veni ora cand nu vei mai cere nimic. Nici buzele, nici zambetul, nici bratul dragastos, nici rasuflarea prezentei sale. Iti va fi de-ajuns ca ea doar sa existe.” – Antoine de Saint-Exupery


Fie că ne place să recunoaștem sau nu, după ce lăsăm rușinea la o parte, prostituția există de când lumea și mereu a atras aceleași întrebări de moralitate și demnitate a ființei umane. Subiectul a rămas același, numai modalitatea de dezbatere și protagoniștii s-au schimbat.

Nu este de mirare însă, deoarece este cunoscut faptul că în unul din cele mai mari și mai puternice imperii din toate timpurile, Imperiul Roman, prostituția era considerată o meserie din care se percepeau chiar taxe, în ciuda statutului social restricționat al femeilor care o practicau.

Totuși acestea erau chiar specializate pe anumite tehnici de satisfacere, iar edilii chiar ofereau importanță serviciului lor, în ciuda stigmei sociale. Se pare că mulți dintre ei le utilizau frecvent serviciile, stabilind chiar crearea unor monede speciale pentru aceste scopuri numite “vectigal meretricium”.