În centrul mitologiei Grecești se află zeii, personalități înzestrate cu puteri care joacă zarurile umanității. Aceștia trăiau împreună, departe de muritori. Își duceau traiul pe muntele Olimp, cel mai înalt munte din Grecia. Zeii și zeițele din Olimp aveau înfățișare umană, chiar dacă aveau capacitatea să se metamorfozeze și în alte ființe.

Din Olimp, aceștia controlau orice aspect al vieții oamenilor. Aveau favoriți, se implicau în conflictele muritorilor, se îndrăgosteau și îi disprețuiau cu aceeași forță. Pe scurt, poziția lor de divinități absolute nu înseamna că sunt ființe perfecte, lipsite de capriciile umane.

Una dintre cele mai cunoscute povești în care zeii Olimpului au ales să se implice și să schimbe destinul oamenilor a fost Războiul din Troia. Toată povestea a fost pusă pe hârtie de Homer în poemele lui epice „Iliada” și „Odiseea”, însă literatura antică este plină de astfel de povești cu zei.

Iată care erau cele mai importante doisprezece zeități ale Olimpului:


Zeus ( sau Jupiter, după cum este numit în mitologia romană): era autoritatea supremă a Olimpului și era regele celorlalți zei, fiindu-le părinte multora dintre ei. Avea capacitatea de a controla vremea, legea și destinul.

Hera (Iunona): aleasa lui Zeus și soția lui, reprezenta zeița femeilor și a căsătoriei.

Afrodita(Venus): cunoscută pentru temperamentul ei impulsiv, zeiță a iubirii și a frumuseții.

Apollo: cel mai sensibil dintre olimpieni, înzestrat cu darul muzicii. El era zeul muzicii, al artei și al înțelepciunii.

Ares (Marte): zeul războiului, cel care influența bătăliile muritorilor și avea harul de a schimba destinul luptelor

Athena (Minerva): protectoarea lui Ulise și călăuza lui, era zeița înțelepciunii și a apărării

Demetra: era simbolul rodului pământului și al grânelor, fiind zeița agriculturii

Artemis(Diana): cunoscută ca și olimpiana pură, virgină, ea era zeița fertilității, a vânătorii și protectoarea animalelor

Dionis (Bacchus): cum grecii și romanii erau cunoscuți pentru pertrecerile pe cinste pe care le dădeau, trebuiau să aibă și o divinitate a băuturii. El era zeul vinului, al stării de beție și extaz, invocat atunci când oamenii voiau să fie plini de voie bună.

Hermes (Mercur): văzut ca legătura dintre zei și muritori, era mesajerul lui Zeus. Era zeul călătoriei și al comerțului, invocat să binecuvânteze expedițiile grecilor.

Poseidoin (Neptun): frate al lui Zeus, cei doi și-au împărțit lumea. El era zeul mării, controlând toată lumea subacvatică și trăind în adâncurile ei

Hefaistos (Vulcan): înzestrat cu darul lucrului manual, făurea arme și unelte pentru zei. Era divinitatea meșteșugului și a focului