Pielea de găină este unul dintre reflexele evolutive rămase de la strămoșii noștri. Acum multă vreme, animalele păroase își umflau părul pentru a se apăra de animalele mai mari.

Prin umflarea părului, ele dădeau un aspect mai voluminos și încercau să îi sperie pe prădători. Dar astăzi, noi oamenii, nu mai trebuie să facem acest lucru. Cu toate acestea, experimentăm pielea de găină de fiecare dată când apare o schimbare bruscă a temperaturii de exemplu. Unele persoane o vor experimenta atunci când ascultă muzică, în cazul anumitor melodii. Iar alte persoane, și nu puține, experimentează pielea de găină și în alte contexte precum cele intime, în timpul unui sărut sau al actului sexual.


De ce a fost transmisă ereditar această caracteristică?

Totuși, cercetătorii nu au putut corela fenomenul cu un factor general valabil. De aceea, o echipă de cercetători și-au pus întrebarea: de ce s-a conservat această caracteristică? Se pare că ea este corelată cu regenerarea părului. Pielea este limita corpului nostru cu lumea exterioară. De aceea, nu este atât de straniu faptul că reacționează la schimbările condițiilor de mediu.

Sistemul simpatic al corpului reacționează de exemplu imediat la simțirea unei brize reci ți produce pielea de găină. Acest lucru se întâmplă prin contractarea unui mic mușchi neted de sub piele. După ce au studiat acest mușchi mai atent, cu un mecanism cu o rezoluție extrem de ridicată, au descoperit că fibrele nervoase simpatice sunt înfășurate cu o panglică în jurul celulelor stem ale foliculilor de păr.

Sub acțiunea stresului termic, celulele au început să se dividă mai intens, regenerând firul de păr. Dacă mușchiul neted care generează pielea de găină ar dispărea, firul de păr nu ar mai fi capabil să se regenereze. Se pare că părul care ne acoperă pielea, menține o oarecare izolare termică, iar regenerarea acestuia condiționează acest aspect.  Cu toate acestea, fenomenul este mult mai complex și necesită și alte cercetări pentru a explica și celelalte situații în care apare.