Cartea lui Bram Stoker, “Dracula”, publicată în anul 1879 a schimbat pentru totdeauna modul în care străinii au văzut Transilvania și România. Datorită acestei publicații, multe persoane au fost și sunt încă de părere că țara noastră ascunde adevărați vampiri. Aceștia sunt considerați stăpâni ai nopții cu sânge rece.

Acela a fost momentul în care a luat naștere și un întreg fenomen al literaturii și al filmelor cu vampiri. Acești așa numiți nemuritori, ființe care își folosesc puterile supernaturale pentru a-i vâna pe oameni și a le bea sângele.

Bram Stoker nu a fost niciodată în Transilvania. Așadar, peisajele și atmosfera din carte sunt pe depare de a fi apropiate de realitatea din România a secolului al XIX-lea. Totuși, protagonistul lui, Contele Dracula are la bază o personalitate reală din istoria tării noastre.

Având în vedere că se vorbește despre un bărbat doritor de sânge, cine altul ar fi putut fi sursa lui Stroker de inspirație dacă nu domnitorul Vlad Țepeș?

Vlad Țepeș


Fiind fiul lui Vlad Dracul, Țepeș i-a preluat numele părintelui său. “Dracula” înseamnă defapt “fiul lui Dracul”. Acest titlu l-a primit în momentul în care a fost inițiat în cadrul unui ordin secret numit Ordinul Dragonului.

Poveștile despre brutalitatea lui Vlad Țepeș sunt foarte cunoscute în istoria României. Domnitor al Valahiei în secolul al XV-lea, nu se sfia niciodată să-și pedepsească dușmanii. Îi ucidea, mutila sau tortura în fel și chip.

Printre metodele lui preferate de chinuire a celor care greșeau se numărau decapitarea, jupuirea, clocotirea și incendierea. Metoda de tortură care l-a făcut celebru este trasul în țeapă. Izvoarele istorice afirmă că în timpul campaniei sale Impotriva Imperiului Otoman au murit nu mai puțin de 20.000 de ostași dușmani din ordinul lui Țepeș.

Având în vedere aceste detalii sângeroase, nu este de mirare că domnitorul nostru este considerat ca fiind modelul istoric al Contelui Dracula al lui Stoker. Coincidența de nume, precum și a locului în care s-a născut, Transilvania, fac ca Vlad Țepeș să fie considerat un adevărat vampir de către cititorii romanului sau fanii legendelor de acest tip. Astfel, mulți încă cred că România ascunde în castelele sale adevărați vampiri, bine protejați de întunericul nopții.