Jono Lancaster a fost abandonat la doar 36 de ore de la naştere din cauza feţei sale deformate. Mama sa a fost oripilată de felul în care arăta şi nu a simţit nicio legătură maternală cu acesta.

Băiatul suferea de sindromul Treacher Collins. Aceasta este un defect al genei ce afectează dezvoltarea trăsăturilor faciale.

Deşi Jono nu avea şanse de a fi adoptat, spitalul a contactat-o pe Jean, o femeie care s-a îndrăgostit de acest copil. Jean a fost asistenta maternală a lui Jon timp de 5 ani şi a încercat în diverse moduri să-i contacteze părinţii, dar aceştia au refuzat să mai ştie de copil. Jean l-a adoptat pe Jono.


Jono a avut o copilărie dificilă şi abia la 7 ani şi-a dat seama că este diferit de ceilalţi copii. Copiii se fereau de el, de frică să nu ia boala pe care o avea. Băiatul devenise o pacoste pentru că începuse să facă tot felul de prostioare pentru a capta atenţia celorlalţi.

Jono a încercat să reia legătura cu părinţii săi naturali, dar aceştia au refuzat să-l vadă. El voia doar să-i anunţe că i-a iertat şi voia ca ei să ştie că el este fericit. A fost devastat de faptul că părinţii săi au decis să-l părăsească pentru a doua oară.

În prezent, Jono călătoreşte în toată lumea şi îşi împărtăşeşte povestea pentru a-i ajuta şi pe alţii care trec prin dificultăţi de adaptare.