Președintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la festivitatea de decernare a Premiului „Otto cel Mare”, la Magdeburg, în Germania. Președintele a primit distincția pentru „onorarea marilor merite în procesul european de unificare”.

Dacă şeful de stat a purtat doar un costum simplu, Prima Doamnă a optat pentru două ţinute: un set alb, simplu, compus dintr-o rochie şi un pardesiu cu mâneci trei sferturi, şi o rochie din brocart preţios, cu încrustaţii mătase, care i-a pus în evidenţă silueta.

Cele două outfit-uri purtate de Carmen Iohannis sunt create de Andreea Tincu, designerul român cu care soţia lui Klaus Iohannis colaborează în ultima vreme.


„Prețul acestor creații este de 1250 de lei pentru fiecare rochie, dar și 1000 de lei pentru pardesiul cu o croială unică. Ambele piese vestimentare purtate și de Carmen Iohannis pot fi achiziționate de către oricine, fiind disponibile și pe site-ul oficial al designerului român”, a precizat Andreea Tincu pentru fanatik.ro.

Discursul lui Iohannis:

(…) Sunt deosebit de onorat să primesc Premiul „Otto cel Mare”, care are o semnificaţie specială nu numai pentru oraşul Magdeburg şi pentru Germania, ci şi pentru ideea unei Europe unite în jurul valorilor şi idealurilor democratice.

Cu atât mai mult mă onorează acest Premiu, cu cât ne aflăm într-un oraş încărcat de istorie, într-o catedrală martoră a trecutului tumultos al Europei, Domul din Magdeburg.

Stimate domnule Primar general, stimaţi membri ai Consiliului de Administraţie al Fundaţiei Culturale „Otto cel Mare”, vă mulţumesc pentru acest Premiu!.

Stimate domnule Ministru Federal, Heiko Maas, vă mulţumesc pentru cuvintele deosebit de calde adresate în discursul dumneavoastră de Laudatio.

Aceste cuvinte mă onorează şi constituie o recunoaştere a ataşamentului României faţă de procesul unificării şi al construcţiei europene. Aş dori să mulţumesc şi organizatorilor, care au făcut posibilă desfăşurarea acestei ceremonii speciale, în condiţiile dificile impuse de pandemia de Covid-19.

Doamnelor şi domnilor,

Accept acest premiu european în numele compatrioţilor mei români.

Susţinerea lor entuziastă pentru cauza europeană, pentru valorile şi principiile care ne unesc în Europa îmi dă încredere să acţionez în continuare pentru ca România să se afle, alături de celelalte state membre, alături de Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene, în centrul procesului de consolidare a proiectului european.

Consider acest premiu o reconfirmare a crezului permanent al ţării mele într-o Europă unită în pace şi democraţie. Acest premiu este şi un îndemn pentru mine, personal, de a transmite mai departe cetăţenilor români, tinerilor în primul rând, convingerea că împreună vom reuşi să depăşim multiplele provocări ale lumii de astăzi.
Această distincţie oferă prilejul rememorării contribuţiei Împăratului Otto şi dinastiei Ottoniene la istoria medievală europeană

Totodată, ea reprezintă o ocazie de a reflecta la provocările cu care ne confruntăm astăzi şi la viitorul Uniunii Europene.

Această festivitate are loc în contextul deţinerii de către Germania a Preşedinţiei Consiliului Uniunii. Aşa cum spune motto-ul Preşedinţiei germane, „Împreună pentru redresarea Europei”, unitatea este soluţia la provocările cu care ne confruntăm.

Am încredere că eforturile Preşedinţiei germane se vor materializa în avansarea proiectului european, prin soluţii care să aducă beneficii tuturor statelor membre.

Totodată, vă asigur că aveţi tot sprijinul României.

Onorată asistenţă,

Procesul de remodelare a lumii, pe care îl trăim azi, bazat inclusiv pe lecţiile învăţate din gestionarea crizei curente generate de pandemia de COVID-19, reprezintă o oportunitate majoră de progres în evoluţia Uniunii Europene.

Pentru a asigura consolidarea proiectului european avem nevoie de unitate, coeziune şi solidaritate.

Aceste principii sunt cu atât mai importante în contextul crizei sanitare cu care ne confruntăm. Este evident că un răspuns adecvat la o criză de asemenea magnitudine şi cu implicaţii atât de complexe nu poate fi decât un răspuns european comun şi coordonat.

În luna iulie am agreat, alături de ceilalţi lideri ai Uniunii Europene, Pachetul de relansare economică.

El reprezintă o dovadă clară a solidarităţii şi unităţii europene. Acordul, de o importanţă istorică, va sprijini puternic economiile statelor membre afectate de criza sanitară şi va contribui semnificativ la consolidarea proiectului european.

În continuare, trebuie să construim pe baza solidarităţii, a coeziunii şi a unităţii, atât ca principii generale, cât şi în susţinerea unor iniţiative concrete.

De exemplu, România a fost primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale pentru Uniunea Europeană – rescEU, care a facilitat în timpul pandemiei livrarea de echipamente esenţiale în zonele cele mai afectate, inclusiv în vecinătatea Uniunii Europene.

Convergenţa nu mai este un simplu deziderat, ci o realitate tangibilă demonstrată încă o dată de criza curentă.

Un alt obiectiv major pe care îl avem este menţinerea şi dezvoltarea realizărilor proiectului european. Este momentul să întărim această moştenire europeană!

Realitatea recentă ne-a arătat că nu izolarea, acţiunea individuală sau replierea naţionalistă reprezintă soluţia pentru statele membre şi cetăţeni, ci acţiunea comună în întărirea competenţelor europene şi în dezvoltarea mecanismelor europene de acţiune.

Este nevoie aşadar să demonstrăm leadership. Astfel proiectul european va ieşi întărit din această grea încercare!

Pe de altă parte, criza a arătat că suntem interdependenţi nu numai în interiorul Uniunii, dar şi în raport cu mediul global.

Pe acest fond ni s-a întărit convingerea că trebuie să consolidăm legătura transatlantică, care este de importanţă vitală pentru noi şi reprezintă fundamentul civilizaţiei occidentale.

Uniunea Europeană şi SUA fac parte din aceeaşi comunitate de valori, iar ceea ce apropie cele două maluri ale Atlanticului este mult mai important şi profund decât diferenţele din prezent.

În acelaşi timp, un rol global consolidat al Uniunii este cu atât mai important cu cât aceasta reprezintă o forţă la nivel internaţional şi un exemplu pentru alte naţiuni în domenii multiple, inclusiv lupta împotriva schimbărilor climatice şi susţinerea multilateralismului eficient şi pragmatic.

Pe baza considerentelor menţionate, sunt ferm convins că o Uniune puternică – atât intern, cât şi pe plan global – va continua să aducă bunăstare şi securitate cetăţenilor săi, va continua să inoveze, să facă faţă provocărilor tehnologice şi să gestioneze crize majore, să fie un actor economic competitiv, precum şi un model de democraţie şi valori.

România şi Germania, ca state ferm dedicate procesului de integrare europeană, sunt parteneri naturali în acest demers.

Sper că multe din răspunsurile necesare vor fi aduse de Conferinţa privind viitorul Europei, care va fi lansată până la finalul mandatului Preşedinţiei germane a Consiliului UE. Bazele acestui proces au fost stabilite prin Declaraţia de la Sibiu, adoptată în mai 2019, când, pentru prima dată de la aderare, România a deţinut Preşedinţia Consiliului Uniunii.

Declaraţia sintetizează principiile pentru o Uniune mai puternică. Aceste orientări constituie „Spiritul de la Sibiu”, o Europă re-unită în pace şi democraţie – o singură Europă, de la Est la Vest, de la Nord la Sud, condusă de valorile şi libertăţile sale. O Europă care aduce statelor membre mai multă convergenţă şi egalitate şi care generează rezultate tangibile pentru cetăţeni.

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta este unul important nu doar pentru istoria europeană şi mondială, ci şi pentru relaţia noastră bilaterală. Aniversăm 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-germane.

Astăzi, legăturile României cu Germania sunt puternice şi privilegiate, cu o relevanţă strategică deosebită.

Consultările politice bilaterale şi coordonarea în cadrul Uniunii au un ritm susţinut şi sunt dublate de relaţii economice solide.

Germania este gazda uneia din cele mai mari comunităţi româneşti în afara graniţelor, care reprezintă un model de integrare în societatea germană, contribuind la bunăstarea statului german şi la diversitatea socio-culturală.

Totodată, prezenţa etnicilor germani în România, vizibilă prin numeroase oraşe şi aşezări înfloritoare, biserici, colecţii muzeale, tradiţii culturale, prin sistemul de învăţământ cu predare în limba germană, a creat o punte de legătură solidă între statele noastre.

Libertăţile cetăţeneşti oferite de Dreptul de la Magdeburg – acea formă de drept urban provenit din statutul oraşului dumneavoastră, au avut o influenţă deosebită şi în Transilvania. Ele au definit viaţa, activitatea şi raporturile juridice şi în rândul comunităţii saşilor transilvăneni.

Închei prin a vă mulţumi încă o dată pentru Premiul acordat şi doresc să vă asigur, din nou, de angajamentul meu personal şi al poporului român faţă de proiectul european, faţă de valorile şi principiile democratice care ne-au adus împreună! Vă mulţumesc!