Cursul prescripției răspunderii penale nu poate fi întrerupt în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022 -a concluzionat CCR în motivarea deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 privind prescripţia.

25 iunie 2018 este data intrării în vigoare a unei prime decizii CCR privind prescripţia (decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Mof pe 25 iunie 2018), iar 30 mai 2022 este data la care legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripția.

„Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”, a arătat CCR în motivarea deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 privind prescripţia. Vezi aici la pagina 12, paragraful 73.

Potrivit experţilor, acest lucru înseamnă că în perioada de aproape 4 ani, din 2018 până în 2022, cursul prescripţiei nu poate fi întrerupt.

Ce este termenul de prescripție

Potrivit Codului penal, termenul de prescripţie înseamnă perioada în care o persoană poată fi trasă la răspundere penală (sancţionată penal/condamnată sau achitată).

Potrivit articolului 155 din Codul penal (cel care a fost vizat de filtrul de constituționalitate), cursul prescripţiei se poate întrerupe prin “îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”. În plus, „după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție”. Totuşi, termenele de prescripţie, „dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni”.

Studiu de caz: dosarul Hidroelectrica. În acest dosar, Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani, infracţiuni presupus comise în 2011.

Traficul de influenţă se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani, potrivit vechiului cod penal, şi de la 2 la 7 ani, potrivit noului cod penal, iar spălarea de bani – 3 -12 ani pe vechiul cod şi 3 – 10 ani pe noul cod.

„Instanţele aplică legea penală mai favorabilă, deci sunt luate în calcul maximul de 7 ani la trafic de influenţă şi cel de 10 ani la spălare de bani”, au explicat experţii.

Termenul de prescripție este de 8 ani

Potrivit articolului 154 din Codul penal, termenul de prescripţie este de 8 ani, „când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani”.

Aşadar, în cazul Elenei Udrea, acest termen de prescripţie de 8 ani, pentru ambele infracțiuni, s-ar fi împlinit în 2019. “Însă cursul prescripţiei a fost întrerupt în octombrie-noiembrie 2015, când Elena Udrea a fost inculpată şi, tot atunci, a început să curgă un nou termen de prescripţie de 8 ani. Prin urmare, 2015 plus 8 ani, noul termen de prescripţie este 2023”, au explicat juriştii consultaţi de G4media.ro.

„Potrivit deciziei CCR, cursul prescripţiei nu poate fi întrerupt între iunie 2018 şi mai 2022, însă în acest caz, cursul prescripţiei a fost întrerupt în octombrie-noiembrie 2015, dată de la care a început să curgă un nou termen de 8 ani, iar cursul lui nu este vizat de deciziile CCR”, au explicat experţi pentru G4media.ro.

Însă, în dosarul Hidroelectrica, instanţele nu s-au pronunţat nici măcar pe fond, darămite şi în apel. “Ar trebui ca, până în noiembrie 2023, să avem decizii atât pe fond, cât şi în apel în acest caz”, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.