Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis să elimine o discriminare majoră din Legea salarizării, prin admiterea unei excepții de neconstituționalitate referitoare la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării).
Prin această decizie premierul demis Ilie Bolojan primește o nouă lovitură legat de Legea salarizării și dispare o discriminare ce afecta funcționarii publici și personalul contractual cu dizabilități grave sau accentuate din primării, consilii județene și instituții subordonate.
Curtea Constituțională a decis să elimine o discriminare majoră din Legea salarizării!
Până la această hotărâre, Legea salarizării prevedea că veniturile salariale ale personalului din administrația locală nu pot depăși indemnizația lunară a viceprimarului sau a vicepreședintelui consiliului județean. Respectiva plafonare ducea la situații în care persoanele cu handicap care atingeau pragul maxim nu mai puteau beneficia de sporul de independență prevăzut de lege, în timp ce colegii lor cu venituri mai mici îl încasau!
Judecătorii constituționali au constatat că această diferență de tratament încalcă flagrant articolul din legea fundamentală privind egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării. Instituirea unui prag maxim pe criteriul nivelului veniturilor salariale anula practic un drept social garantat, iar asta fără o justificare obiectivă și rezonabilă.
În urma hotărârii luate de CCR, se impune acordarea integrală a sporului pentru persoanele cu handicap, indiferent dacă venitul total depășește sau nu indemnizația viceprimarului ori a vicepreședintelui consiliului județean. Măsura se aplică direct tuturor angajaților din administrație încadrați în grad de handicap grav sau accentuat.
Sporul pentru persoanele cu handicap se acordă indiferent de nivelul indemnizației lunare
Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi, după cum se precizează într-un comunicat dat publicității de instituție.
”Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.11 alin.(4) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale în măsura în care sintagma „nivelul veniturilor salariale” cuprinsă în acestea se referă și la sporul pentru persoanele cu handicap, prevăzut de art.22 din Legea-cadru nr.153/2017.
Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.11 alin.(4) – potrivit cărora nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin.(1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art.16 alin.(2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli – raportate la cele ale art.22, referitoare la sporul pentru persoanele cu handicap, din Legea-cadru nr.153/2017 contravin art.16 alin.(1) din Constituție privind egalitatea în drepturi.
Curtea a reținut că, prin dispozițiile art.11 alin.(4) din Legea-cadru nr.153/2017, nivelul veniturilor salariale sunt plafonate la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, ceea ce echivalează cu neacordarea sporului pentru persoanele cu handicap prevăzut de art.22 din aceeași lege.
În consecință, diferența de tratament juridic, instituită de dispozițiile art.11 alin.(4) raportate la cele ale art.22 din Legea-cadru nr.153/2017, între persoane aflate în aceeași situație juridică – persoane cu handicap – nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, instituind o discriminare pe criteriul nivelului veniturilor salariale care sunt plafonate la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, ceea ce contravine art.16 alin.(1) din Constituție.
Întrucât în cauză este incidentă teza referitoare la interzicerea discriminării cuprinsă de art.16 alin.(1) din Constituție, remediul constituțional specific, în ipoteza constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă, în cazul funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, care sunt încadrați în grad de handicap grav sau accentuat, îl constituie acordarea sporului pentru persoanele cu handicap prevăzut de art.22 din Legea-cadru nr.153/2017, indiferent de nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului”, spun reprezentanții CCR.
Așadar, Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis să elimine o discriminare majoră din Legea salarizării, prin admiterea unei excepții de neconstituționalitate referitoare la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea salarizării), decizia fiind o nouă lovitură pentru premierul demis Ilie Bolojan.
