Ucraina a distrus „Amazonul lui Putin” și 13 instalații energetice din Crimeea ocupată de ruși, în cadrul unui atac masiv cu drone desfășurat în noaptea de 2 spre 3 august 2026. Loviturile au vizat ținte strategice din districtul Sakî, Feodosia, Simferopol și Kerci, fiind catalogate drept una dintre cele mai puternice și coordonate operațiuni militare din ultima perioadă.
Dincolo de peninsulă, exploziile au zguduit puternic și teritoriul Federației Ruse, unde forțele ucrainene au lovit direct infrastructura logistică și centrele de dezvoltare tehnologică militară ale Moscovei.
Lovituri chirurgicale asupra centrelor de drone și logisticii rusești
Pe lângă exploziile din Crimeea, forțele ucrainene au demonstrat o capacitate extinsă de atac la sute de kilometri distanță de linia frontului. O țintă extrem de importantă a fost Universitatea Tehnologică de Stat „V.G. Șuhov” din orașul rusesc Belgorod, un centru transformat de armata rusă în laborator militar. Clădirea a fost cuprinsă de flăcări în urma bombardamentului, iar pagubele sunt impresionante, conform datelor publicate de Ukrainska Pravda.
În acest imobil, rușii ar fi dezvoltat și testat drone utilizate pe front. Instituția pusese la punct un sistem automatizat de control bazat pe microprocesorul rusesc Milandr, un cip proiectat și produs în Rusia pentru aplicații electronice și sisteme integrate. Reprezentanții universității au încercat să minimizeze rolul militar, susținând că sistemul era conceput pentru aplicații civile, precum monitorizarea liniilor electrice, a rețelelor de termoficare și fotografiere aeriană.
În paralel, în localitatea Hriastovo din regiunea Vladimir, forțele Kievului au lovit puternic un alt depozit logistic esențial, cunoscut drept „Amazonul lui Putin” – un uriaș retailer controlat de persoane din cercul apropiat al preşedintelui Federaţiei Ruse. Până în prezent, pagubele exacte de la acest nod logistic nu au fost raportate imediat. De asemenea, noi distrugeri au fost semnalate și la o rafinărie de petrol din Volgograd, unde la fața locului ar fi fost identificate drone FP-1. De cealaltă parte, Ministerul Apărării din Rusia a încercat să contracareze informațiile privind amploarea dezastrului, declarând că, în cursul nopții trecute, forțele de apărare au doborât 635 de drone ucrainene.
Operațiunea „Crimean Switch-Off” lasă armata rusă fără curent și radare
Acest nou atac în Crimeea face parte dintr-o strategie militară pe termen lung, menită să izoleze din punct de vedere energetic și logistic trupele de ocupație. Planul a fost implementat riguros prin intermediul Primului Centru Independent al Forțelor de Sisteme Fără Pilot (USF) din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Reprezentanții USF au informat că atacul a fost realizat printr-o serie de „lovituri precise” coordonate, lansate pe timpul nopții, la aproximativ 270 de kilometri dincolo de linia frontului.
În cadrul aceleiași misiuni, ucrainenii au anunțat că au reușit să paralizeze sistemele defensive care protejau peninsula. Armata ucraineană a susținut că a „neutralizat elemente-cheie” ale rețelei rusești de supraveghere aeriană militară și de apărare antiaeriană, iar printre ținte s-au numărat un sistem de rachete sol-aer TOR-M2 și diverse stații radar, inclusiv sistemele „Nebo”, „Gamma” și „Kasta”, situate în zonele Ieisk, Primorsko-Akhtarsk, Kamișevațkaia, Prihibskii și Șabelskoie.
Acest atac în Crimeea reprezintă doar punctul culminant al unei campanii ample numite „Crimean Switch-Off”. Desfășurată în perioada 1 iulie – 2 august, operațiunea a dus deja la distrugerea a nu mai puțin de 177 de ținte energetice. Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, Robert Brovdi, a confirmat că doar în ultimele zile forțele sale au lovit alte 13 instalații cheie. Unitățile ucrainene au avertizat că actele de sabotaj aerian nu se opresc aici și că atacurile vor continua continuă să lovească în mod sistematic infrastructura energetică utilizată de forțele de ocupație ruse.
