Apelul lui Ilie Bolojan privind criza energetică din România

România se confruntă cu o situație dificilă în sectorul energetic, după ce două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă au fost oprite din cauza scăderii severe a nivelului Dunării. Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat necesitatea de a compensa deficitul de energie prin utilizarea centralelor pe gaze, surselor regenerabile, capacităților de stocare și importurilor.

Perioada cea mai critică a fost identificată între orele 20:00 și 23:00, iar Bolojan a îndemnat atât populația, cât și marii consumatori industriali să ia în considerare reducerea voluntară a consumului în aceste intervale de vârf.

Într-o emisiune difuzată pe Digi24, premierul a explicat că oprirea reactoarelor a fost determinată de seceta extremă și de scăderea semnificativă a debitului Dunării.

Potrivit declarațiilor sale, în anii anteriori, debitul Dunării în perioade similare se situa în jurul valorii de 3.900-4.500 de metri cubi pe secundă. În prezent, acesta a scăzut la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, iar prognozele indică o continuare a acestei scăderi.

Nivelul apei este esențial pentru operarea centralei, deoarece apa din Dunăre este crucială pentru procesele tehnologice necesare funcționării sigure a reactoarelor.

Când nivelul apei scade sub limitele tehnice, instalațiile nu mai pot funcționa conform standardelor de siguranță.

Primul reactor a fost oprit în mod controlat, rezultând eliminarea din rețea a unei capacități de aproximativ 550 MW.

În urma unei evaluări inițiale, specialiștii consideraseră că Unitatea 2 ar putea funcționa câteva zile, însă echipa tehnică a decis ulterior să oprească și acest reactor.

Bolojan a menționat că prin oprirea Unității 2, România pierde aproximativ 600-650 MW.

Împreună, cele două reactoare furnizau în jur de 1.300 MW, ceea ce corespunde aproape 20% din consumul național de electricitate în această perioadă.

„Cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi în această perioadă”, a declarat premierul.

Pentru a face față deficitului, autoritățile iau în considerare utilizarea tuturor capacităților disponibile pentru producția de energie.

Centralele pe gaze vor avea un rol esențial, alături de energia solară și eoliană, precum și de capacitățile de stocare. România va trebui, de asemenea, să-și crească importurile de energie.

Complicațiile apar în timpul serii, când producția de energie solară scade, dar consumul rămâne ridicat.

Bolojan a menționat că, în această perioadă, România consumă în jur de 7.000 MW, iar în anumite seri, importurile au crescut deja la aproximativ 1.700 MW.

Oprirea totală a producției nucleare la Cernavodă ar putea conduce la o necesitate mai mare de energie din import.

Premierul a asigurat că, în prezent, nu există probleme legate de capacitatea de a importa energia necesară, dar a avertizat că situația ar putea deveni mai complexă dacă alte țări din regiune vor avea nevoie de cantități suplimentare.

În acest context, Ilie Bolojan a făcut apel atât la cetățeni, cât și la companiile cu un consum mare de electricitate.

Premierul a cerut românilor să fie conștienți de cantitatea de energie folosită, în special între orele 20:00 și 23:00, interval în care presiunea asupra sistemului este maximă.

„Fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să ia în considerare o reducere voluntară (…) între 20:00 și 23:00, când avem un deficit de energie”, a afirmat Bolojan.

Pentru restul zilei, premierul a subliniat că nu există probleme majore în funcționarea sistemului. Producția de energie solară și eoliană, completată de capacitățile de stocare, contribuie semnificativ la satisfacerea cerințelor de consum.

Această situație nu afectează doar România; Ilie Bolojan a subliniat că seceta și condițiile hidrologice dificile generează provocări și pentru sistemele energetice ale altor națiuni din regiune.

Premierul a menționat cazul Ungariei, unde una dintre unitățile centralei nucleare de la Paks a fost deconectată, ceea ce a dus la o scădere a producției de la aproape 2.000 MW la aproximativ 1.200 MW.

Dacă mai multe țări din regiune ajung să importe simultan cantități mari de electricitate, disponibilitatea energiei pe piața regională ar putea fi influențată.

Estimările premierului interimar sugerează că această situație ar putea dura între una și două săptămâni.

Prognozele actuale nu indică precipitații suficiente care să provoace o creștere rapidă a debitului Dunării.

Reactoarele vor fi repornite doar după ce nivelul apei va reveni la valorile care permit funcționarea în condiții de siguranță.

Nuclearelectrica a subliniat că oprirea unităților este o măsură preventivă, realizată în mod controlat și conform procedurilor aplicabile în situații de secetă severă.

Cele două reactoare de la Cernavodă reprezintă o sursă principală de electricitate pentru România, contribuind, în condiții normale, cu aproximativ o cincime din producția națională. Până la repornirea acestora, autoritățile vor trebui să gestioneze deficitul prin creșterea producției din alte surse, utilizarea capacităților de stocare și importuri.