Un caz absolut ieșit din comun a ajuns pe masa magistraților constănțeni. O femeie l-a dat în judecată pe însuși președintele țării, căruia i-a cerut retroactiv nu mai puțin de 2 milioane de euro pentru creșterea copilului minor, care între timp a devenit om în toată firea, având 40 de ani. În cazul în care Klaus Iohannis ar fi avut dificultăți să-i achite suma în euro, femeia s-a arătat înțelegătoare, fiind dispusă să accepte și echivalentul în lei.
Fără să ofere justificări pentru acțiunea sa absolut halucinantă, o femeie din Constanța l-a dat în judecată pe președintele țării. Aceasta i-a solicitat lui Klaus Iohannis două milioane de euro, considerând că această sumă i se cuvine pentru creșterea copilului.
Banii au fost ceruți retroactiv, astfel că acum copilul în numele căruia s-a făcut cererea este om în toată firea, având 40 de ani. Femeia s-a gândit și la varianta în care președintele nu ar fi avut cum să îi dea euro, așa că și-a arătat disponibilitatea de a accepta și echivalentul în lei.
”Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa în dosarul (…), reclamanta XXX a arătat că îl cheamă în judecată pe Preşedintele României, pentru a i se plăti suma de 2.000.000 euro sau echivalentul în lei pentru creşterea copilului minor XXX cu hotărârea judecătorească (…) până în prezent 18+22 ani = 40 ani”, se precizează în motivare.
”Reclamanta nu şi-a îndeplinit obligațiile puse în vedere de instanţă”
Totul s-a întâmplat vara trecută, când cazul a ajuns la magistrații constănțeni. După ce au verificat dosarul, aceștia i-au solicitat reclamantei motivele ”de fapt și de drept”, dar și dovezi care să vină în sprijinul acțiunii sale.
”În procedura de verificare a cererii cu care a fost învestită (…) instanţa a constatat ca aceasta nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege. În conformitate cu art. 200 alineat 3 Cod Procedură Civilă, i s-au comunicat în scris reclamantei lipsurile cererii de chemare în judecată, cu menţiunea că, sub sancţiunea anulării cererii (…) trebuie să facă, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, completările necesare, anume: să precizeze datele de identificare ale părţilor, obiectul cererii şi valoarea acestuia, motivele de fapt şi de drept, să arate dovezile pe care se sprijină cererea sa (…)”, se mai arată în motivare.
Până la expirarea termenului prevăzut de lege, reclamanta nu şi-a îndeplinit obligațiile puse în vedere de instanţă, respectiv cea de indicare în mod clar şi cert a obiectului cererii formulate şi a motivelor de fapt ale acesteia, iar, în lipsa acestora, cauza, nu a putut fi judecată.
Drept urmare, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă a fost anulată.