Generalul Mihai Caraman, un renumit spion român, a murit la vârsta de 95 de ani. În ultimele sale zile, cel supranumit „Agentul 007” al României a fost internat la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Floreasca din Capitală. Generalul Mihai Caraman a fost șeful rezidenței de spionaj a României la Paris între 1958 și 1968, perioadă în care a organizat și a condus așa-numita rețea ‘Caraman’.
Acţiunea „reţelei Caraman’ se înscrie în rândul marilor afaceri de spionaj ale Războiului Rece, contribuind în mod incontestabil la menţinerea echilibrului între cele două blocuri politico-militare, NATO şi Pactul de la Varşovia.
Cine a fost generalul Mihai Caraman,”Agentul 007″ al României
Născut pe 11 noiembrie 1928, în Comuna Oancea, județul Galați, Mihai Caraman și-a început cariera în serviciile secrete românești în 1950.
Generalul Mihai Caraman, fost director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992, una dintre figurile proeminente ale spionajului românesc. El a condus una dintre cele mai spectaculoase rețele de spionaj împotriva NATO, operând la Paris sub acoperirea Ambasadei României.
Generalul Mihai Caraman a fost șeful rezidenței de spionaj a României la Paris între 1958 și 1968, perioadă în care a organizat și a condus așa-numita rețea ‘Caraman’ care a sustras și adus în țară o cantitate apreciabilă de documente de la cartierul general al NATO, activitatea Alianței fiind considerabil afectată.
A fost cea mai mare lovitură dată Organizaţiei Nord-Atlantice şi a rămas una dintre cele mai cunoscute şi mai enigmatice misiuni de spionaj în care a fost implicată România. Mihai Caraman este unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence-ului românesc.
În ceea ce privește spionajul împotriva NATO, informațiile erau trimise mai întâi la București, apoi de acolo la Moscova, în timp ce ordinele trimise de la Moscova urmau aproape întotdeauna același traseu, via București.
Mihail Simula şi Ion Păduraru (Secretari II UNESCO), Mihail Georgescu, Eugen Vişan, Constantin Mirea şi Gheorghe Ionescu (Secretari II Ambasada României în Franţa), Pavel Cismaru (Secretar I Ambasada României), Mihai Ilie (prim-consilier la Ambasada României). Aceştia erau o parte dintre cei 12 agenţi de care dispunea Mihai Caraman la Paris şi alături de care trebuia să penetreze Organizaţia Atlanticului de Nord, dar şi alte instituţii, precum ministerele franceze de Externe şi de Finanţe, Poliţia, Banca Mondială, Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, potrivit adevarul.ro.
Caraman a fost trecut în 1979 în rezervă, după defectarea generalului Ion Mihai Pacepa.
Ce s-a întâmplat cu generalul Mihai Caraman după Revoluția din ’89
După câţiva ani de marginalizare, Mihai Caraman a revenit în atenţia publicului abia în ianuarie 1990, când guvernul postdecembrist al lui Petre Roman l-a numit, iniţial, adjunct al ministrului Apărării, iar apoi director la Serviciului de Informaţii Externe. Din această postură, Mihai Caraman n-a rămas un inutil. Şi-a făcut simţită prezenţa.
Imediat după Revoluţie, s-a demarat un proces de căutare a presupuselor conturi bancare secrete ale familiei Ceauşescu. A fost angajată o echipă internaţională, care a ajuns până la Banca Română de Comerţ Exterior, unde porţile au rămas ferecate. Totul, la dorinţa guvernului român, condus de Petre Roman, şi la intervenţia lui Mihai Caraman.
În 1990, după numai câteva luni, guvernul rezilia contractul cu experţii străini, motivând incompetenţa lor. N-au găsit nimic pentru că probabil nici nu ştiau să caute, nici nu era nimic de găsit, dar la BRCE nu intrau.
„Rețeaua Caraman’, în rândul marilor afaceri de spionaj ale Războiului Rece
Mihai Caraman rămâne în istoria serviciilor secrete spionul, care a reuşit graţie reţelei sale să sustragă vreme de 11 ani sute de informaţii ultrasecrete din cadrul NATO, furnizându-le ulterior serviciilor secrete ale URSS.
A fost cea mai complexă acţiune de spionaj la care a participat România, fiind totodată o mare lovitură la adresa planurilor militare ale NATO, într-o perioadă marcată din plin de efectele „Războiului Rece’.
„Reţeaua Caraman’ a reprezentat un succes şi se înscrie în rândul marilor afaceri de spionaj ale Războiului Rece, contribuind în mod incontestabil la menţinerea echilibrului între cele două blocuri politico-militare (NATO şi Pactul de la Varşovia), la destindere şi sporirea încrederii, a declarat istoricul Florian Banu pentru Historia.ro.
Acesta este autorul cărţii „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece’ apărute în 2019, la Editura Corint şi are meritul de a aduce în prim planul opiniei publice o serie de dezvăluiri pe care generalul Mihai Caraman le-a făcut autorului despre modul cum a făurit şi coordonat reţeaua, care a spart informativ NATO.
După arestarea ultimului agent al reţelei Caraman, în august 1969, un memorandum intern de evaluare a impactului acestei acţiuni sublinia faptul că, în istoria de 20 de ani (în 1969) a Alianţei nord-atlantice, „aceasta este probabil cea mai gravă breşă de securitate care a fost detectată la NATO’.
