Răzvan Theodorescu a fost doctor în istorie, profesor universitar și membru al Academiei Române din 1997. De asemenea, el a fost preşedinte al Televiziunii Române şi ministru al Culturii.
Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească şi europeană
Răzvan Theodorescu a fost istoric de artă şi la momentul morţii era vicepreşedinte al Academiei Române.
“A mai pierdut cultura romaneasca inca o valoare. Dumnezeu sa-l odihneasca pe Razvan Theodorescu! Am lucrat cu el la Ministerul Culturii, mi-a fost profesor… Eleganta, umor, erudiție… Drum bun spre Lumină, domnule profesor!”, a scris conf. univ. dr. Paula Stanciu Popoiu.
Academicianul Răzvan Theodorescu, istoric al culturii şi istoric de artă, s-a născut la 22 mai 1939, în Bucureşti.
A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1955-1963, întrerupte între anii 1959-1961 din cauza exmatriculării pe motive politice.
Ulterior, a obţinut o bursă de specialitate în Franţa (1968) şi a devenit Doctor în ştiinţe istorice la Universitatea din Bucureşti (1972), cu teza “Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în secolele X-XIV”.
Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate; Mănăstirea Dragomirna (1965), Mănăstirea Bistrița (1966), Biserica Stavropoleos (1967), Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974), Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976), Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979), Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979), Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980), Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) – 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992), Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992),Cele 900 zile ale „manipulării” (Editura Tinerama, București, 1994), Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995), Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999), Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999).
Unicul său fiu, Ion Vladimir, a murit la doar 43 de ani, după ce a fost mușcat de un șarpe, în timpul unei expediții pe munte. Cauza decesului a fost intoxicare cu venin de viperă.
“Cu ani în urmă, mi-am pierdut fiul și a fost o întâlnire cu Dumnezeu care cred că m-a pedepsit pentru unele păcate ale mele”, spunea Răzvan Theodorescu vara trecută, la podcastul “Altceva”, cu Adrain Artene.
