Seismele care au avut loc, în ultimele două săptămâni, în Turcia, dar şi în România, au readus în discuţie rezistenţa caselor la mişcările plăcilor tectonice.
Bunicii noștri știau cum să își construiască locuințele astfel încât acestea să nu se dărâme la cutremur. Este vorba despre un singur detaliu. Iar secretul a fost dezvăluit de specialişti.
Bârnele orizontale sunt secretul
Directorul Muzeului Astra din Sibiu, Lucian Robu, a dezvăluit secretul caselor de pe vremea bunicilor, rezistente la cutremure și alunecări de teren.
„Ceea ce este extraordinar la aceaste construcții este tormai corelația lor extrordinară cu natura. Aceste ieșituri, aceste bârne care ies oarecum – le numim noi cheotori sau juxtapuneri – sunt îmbinate una în alta în ceea ce meșterii numeau crestături.
Asta îi permite casei ca la anumite cutremure sau alunecări de teren să reziste. Practic, permit elementelor structurale să se balanseze ușor, să se miște.
Nu stau într-o structură rigidă. Lemnul bine ales e rezistent, își crează propria lui durabilitate, modul în care grinzile susțin tavanul, modul în care greutatea acoperișului se lasă pe stâlpi fac ca această construcție să intre într-o tensiune, într-un echiclibru”, a explicat directorul Muzeului în aer liber din Sibiu, Lucian Robu.
Doar una din cinci locuințe, asigurată
Românii și-au asigurat doar 1 din 5 case la nivel național față de cutremur, inundații și alunecări de teren. Lucrurile ar sta și mai prost dacă unii n-ar fi fost forțați să încheie această asigurare când au cumpărat locuința prin credit bancar.
Proprietarii de locuințe din România sunt obligați prin lege să-și asigure casele împotriva a trei riscuri de dezastre naturale – cutremur, inundații și alunecări de teren (n.a asigurarea PAD) și totuși la finele lunii trecute doar 1,85 milioane de locuințe erau asigurate, echivalentul a doar 20% din fondul locativ din România.
75% dintre locuințele asigurate cu PAD sunt în mediul urban și peste 1,1 milioane de asigurări PAD sunt făcute pentru apartamente.
