Unde se pune Mărțișorul și cât timp e bine să porți acest simbol al primăverii? Obiceiuri românești legate de Mărțișor.
Prima luna de primăvară începe cu sărbătoarea Mărțișorului, cel mai cunoscut simbol care vestește sosirea primăverii, victoria Soarelui asupra iernii care tocmai s-a încheiat.
Unde se pune Mărțișorul, cât timp e bine să îl porți și ce trebuie să faci apoi cu acesta ca să ai parte de noroc și de un an îmbelgugat?
Unde se pune și cât timp se poartă Mărțișorul
Mărțișorul reprezintă un simbol al primăverii, menit să aducă noroc, belșug și să-l ferească de rele pe cel care-l poartă.
Se oferă doamnelor și domnișoarelor în prima zi a lunii martie, dar și bărbaților, în anumite zone ale țării. În Bucovina există obiceiul ca, de 1 Martie, fetele să lege la încheietura mâinii băieţilor, sau să le prindă în piept un şnur alb cu roşu. În special băieții tineri ce nu erau căsătoriţi primeau acest mărţişor pentru a-i proteja şi a le aduce noroc în dragoste. Și în mai multe zone din Moldova, băieții primesc un Mărțișor de 1 martie și trebuie să „înapoieze gestul” pe data de 8 Martie, atunci când oferă mărțișoare și flori fetelor.
În mod tradițional, mărțișorul se poartă în piept, pe partea stângă, iar perioadă cât este purtat diferă în funcție de zonele țării. În unele județe, Mărțișorul este purtat în piept vreme de două săptămânii, pe când în alte părți, acest mic talisman norocos se poartă pe toată durata lunii martie.
Ce trebuie să faci cu Mărțișorul după ce îl dai jos
Tradiția spune că Mărțișorul trebuie prins apoi de ramurile unui pom fructifer ca să să ai noroc și belșug în casă. Dacă respecți acest obicei, să nu uiți să îți spui și o dorință atunci când agăți mărțișorul în copac. Superstiția spune că aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele.
În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.
În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi mereu iubite. Tot aici, dar și în Bucovina, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele).
În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.
În credința populară mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarnă și vară, care în vechile societăți tradiționale reprezentau anotimpuri de bază, primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Potrivit unei legende populare, se spune că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu și a eliberat Soarele. În timpul luptei, viteazul a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
