Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Vovidenia sau Ovedenia, este o sărbătoare importantă pentru credincioși. Această zi, marcată anual pe data de 21 noiembrie, este plină de tradiții, obiceiuri și superstiții.
Originea și semnificația acestei sărbători
Potrivit tradiției, Sfinții Ioachim și Ana, părinții Preasfintei Fecioare Maria, au dus-o pe fiica lor la templu când aceasta avea doar trei ani. Se spune că Maria a rămas acolo până la vârsta de 15 ani, fiind dedicată Domnului încă de la concepție.
Chiar dacă această sărbătoare nu a fost oficial instituită, ea exista încă din secolul al IV-lea, conform unei mențiuni a Sfântului Grigorie de Nyssa. Există și o mărturie despre construirea unei biserici de către împărăteasa Elena în cinstea acestui eveniment.
Sfântul Andrei Criteanul, din secolul al VII-lea, vorbește și el despre această sărbătoare care se sărbătorea în Ierusalim. În secolul al VIII-lea, patriarhii Gherman și Tarasie au rostit câte o predică în onoarea acestei sărbători.
Se pare că data de 21 noiembrie marchează sfințirea unei biserici cu acest hram în anul 543. Biserica a fost construită de împăratul Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu de către Papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima dată la Avignon, în anul 1374.
Ea s-a răspândit în secolul al XV-lea și al XVI-lea, în timpul papilor Sixt al IV-lea și Sixt al V-lea.
Tradiții și obiceiuri de respectat pe 21 noiembrie
În această zi, se spune că cerurile se deschid, oferind o oportunitate specială pentru credincioși să se roage pentru îndeplinirea dorințelor cele mai mari.
În unele zone din România, fetele care doresc să-și afle ursitul se duc la fântână cu o lumânare albă, pe care o aprind și o așează pe marginea fântânii în momentul când cocoșul cântă. Pe suprafața apei, fata poate vedea chipul ursitului.
În această zi, se oferă de pomană pește, fructe, lumânări și ceva dulce. Oamenii care au murit fără lumina divină oferă de pomană plăcintă cu dovleac și o lumânare albă, care se spune că nu se stinge niciodată. Bucățile de pește sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, iar în această zi se oferă pachete cu mâncare celor nevoiași.
Copiii se pregătesc pentru Anul Nou pregătind sorcova și punând ramuri de măr în vase cu apă, astfel încât să înmugurească și să înflorească.
În unele zone, se mai practică obiceiul de a unge tocurile ușilor și ramele geamurilor cu usturoi, pentru ca spiritele rele să nu intre în casă.
