Motivul pentru care șnurul de la mărțișor se leagă în copac, de 1 Martie. Tradiții și obiceiuri pentru această sărbătoare, care simbolizează începutul primăverii.
De ce se leagă, de fapt, șnurul de la mărțișor în copac, de 1 Martie
Ziua de 1 Martie are o semnificație importantă pentru români, deoarece reprezintă începutul primăverii. Această zi este marcată de mai multe tradiții și obiceiuri, pe care mulți români le respectă în fiecare an.
Purtatul mărțișorului, un mic obiect cu șnur alb și roșu, care se prinde, de obicei, în piept, se numără printre tradițiile acestei sărbători. Se crede că acest obicei datează încă din perioada dacilor și este asociat cu începutul primăverii.
Există o tradiție potrivit căreia șnurul mărțișorului se leagă în copac. Acest gest semnifică renașterea naturii, fertilitatea, precum și legătura dintre om și mediul înconjurător.
Mulți români practică acest obicei, care este asociat cu norocul și prosperitatea în noul an. În perioada dacilor, se credea că mărțișoarele sunt amulete cu puteri de protecție solară. Acestea erau purtate până când înfloreau copacii, apoi se agățau de crengile acestora.
Șnurul mărțișorului se leagă și azi de copac, în general de unul înflorit. Atunci când îl agăți, se spune că trebuie să-ți pui și o dorință, care se va îndeplini, conform credinței populare.
Obiceiul poate fi, de altfel, o adaptare a unor practici din Antichitate. Acestea implicau ofrande care erau aduse zeilor sau spiritelor naturii astfel încât să asigure protecția și bunăstarea. În prezent, legarea șnurului mărțișorul în copac ar reprezenta, de fapt, o formă modernă a tradiției antice, pentru a atrage binecuvântările naturii.
Copacii înfloriți sunt considerați simboluri ale începutului primăverii și, în același timp, ale renașterii naturi. Marcarea acestui moment important se face prin agățarea mărțișorului de crengile copacilor.
În plus, se spune că acest obicei atrage prosperitatea și fertilitatea asupra recoltelor și a vieții, inclusiv asupra persoanei care agață șnurul, notează libertatea.ro.
Mai există interpretări ce susțin că obiceiul poate fi legat de tradițiile precreștine și cultul naturii. Copacii erau considerați sacri, fiind venerați în diverse feluri. Cei care legau mărțișorul în copac exprimau o formă de respect și comunicare cu spiritele sau cu forțele naturii.
Cum ar fi apărut mărțișorul
Forma mărțișorului a evoluat de-a lungul timpului, iar cea cunoscută în prezent ar fi apărut în urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Aceasta a fost descoperită în situl arheologic de la Schela Cladovei din județul Mehedinți, acolo unde au fost găsite coliere. Pe acestea erau agățate pietre de râu de mici dimensiuni, vopsite în alb și roșu.
Mai există și scrieri care susțin că mărțișorul datează din perioada Imperiului Roman, atunci când Anul Nou se sărbătorea în prima zi a primăverii, până la începutul secolului al XVIII-lea.
În această zi era marcată Matronalia, sărbătoare dedicată lui Marte. În mitologia romană, acesta era zeul războiului, dar și al fertilității, al forțelor naturii, al agriculturii și al primăverii.
Dacii obișnuiau și ei să poarte mărțișoare, care erau făcute din pietricele albe și roșii. Roșul era simbolul sângelui, al soarelui și al vieții și reprezenta femeia. Pe de altă parte, albul simboliza claritatea apelor, precum și înțelepciunea bărbatului. Șnurul era o îmbinare de roșu și alb și semnifica armonia celor doi.
Cu timpul, lucrurile au evoluat, iar oamenii le oferă mărțișoare persoanelor dragi din viața lor. În ziua de astăzi, femeile primesc, de obicei, mărțișoare de la bărbați. Acestea obișnuiesc să-l poarte în toată luna martie.