În acest an, Sâmbăta lui Lazăr, pică pe data de 12 aprilie 2025, în calendarul creștin ortodox!
În Sâmbăta lui Lazăr se face dezlegarea păresimilor, aceasta fiind ultima sâmbătă a morților din cele șase din Postul Paștelui 2025.
Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr 2025
La începutul Postului Paștelui, creștinii au adus la altar daruri precum ulei, făină, pâine, bani, un pomelnic care s-a citit timp de 40 de zile, dar și un borcan cu grâu sau arpacaș, care a stat în biserică în tot acest interval de timp.
Acest obicei se numește sărindar sau păresimi.
În ultima sâmbătă dinainte de Învierea Domnului, numită și Sâmbăta lui Lazăr, se face dezlegarea păresimilor sau a sărindarelor, adică grâul care a stat 40 de zile în biserică se ia acasă cu câteva zile mai înainte, iar din el se face coliva care se aduce la biserică pe 12 aprilie, când se face ultima pomenire a celor adormiți, înainte de Paște.
În Săptămâna Mare, în perioada pascală și în Săptămâna Luminată nu se face slujba de pomenire a morților.
Pe 12 aprilie, în Sâmbăta lui Lazăr, pe lângă colivă, credincioșii mai dau de pomană pâine, vin, dar și pachete cu alimente de post.
Tradiții în Sâmbăta lui Lazăr sau Moșii de Florii
Moșii se Florii se pomenesc în ultima sâmbătă dinaintea Săptămânii Patimilor, adică cu o zi înainte de Florii. În tradiţia populară, Moşii de Florii se mai numesc şi Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta Morţilor.
În Sâmbăta lui Lazăr, tradiţia spune că gospodinele trebuie să facă plăcinte de post şi să le dea de pomană oamenilor sărmani.
În satele din sudul ţării, în ziua Moșilor se Florii, se practică mersul cu vaiul, care inițial a fost un imn religios. Tradiția spune că fete împodobite cu salcie cântau din poartă în poartă și primeau ouă, potrivit traditii-superstitii.ro.
Tot la Moșii de Florii, fetele îşi pun flori în cap şi cântă despre moartea nefericită și despre înmormântarea lui Lazăr. Una dintre fete, supranumită Lăzărița, se îmbracă în mireasă.
În cântec se spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azimă și ea n-a voit; el s-a dus apoi cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze oilor, dar a început să bată vântul, creanga s-a rupt, iar el a căzut și a murit. Cele trei surori ale lui l-au găsit, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce și l-au înmormântat.
La Moșii de Florii există obiceiul Cântecelor de Paști. În aceste cântece se povestește despre moartea și învierea lui Lazăr, înviere care o anunță pe cea a Mântuitorului Iisus Hristos.
În Sâmbăta lui Lazăr, copiii de la sate merg cu colindul din casă în casă cu urări de bine şi de sănătate.
Ca de fiecare dată, când vin colindătorii, gazdele primesc copiii cu drag. Îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră. Speră şi spun cu credinţă: “Vă aşteptăm şi la anul!”.
La Moșii de Florii, fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi, așa încât, la răsărit, soarele să încarce obiectele cu magia lui. Se spune că fetele vor fi mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii băieților.
O altă credință populară este aceea că în această zi, morţii aşteaptă la porţile raiului, motiv pentru care li se și dă de pomană.
În ziua Moșilor de Florii este foarte important ca hainele să fie scoase la aerisit, ca să se scuture de praf și de rele.
Superstiții în Sâmbăta lui Lazăr
Femeile de la sate nu torc în Sâmbăta lui Lazăr, fiindcă există credinţa că morții, care așteaptă la poarta Raiului, vor reveni astfel pe pământ.
Totodată, la Moșii de Florii se practică datina Lăzărelului, practică, care amintește de un străvechi zeu al vegetaţiei, care murea şi renăştea la începutul fiecărei primăveri.
Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având legenda ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea, potrivit traditii-superstitii.ro.
Totodată, la sate, pe vremuri, se practicau în noaptea de Florii și câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari.
În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând, în acest fel, să le crească părul frumos şi bogat.
În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi, ca să nu încărunţească, ca pomii în floare.