Judecătorul Alexandru Vasile, care a anulat Hotărârea CCR, va fi cercetat disciplinar. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare din partea judecătorului de la Curtea de Apel Ploieşti care a decis, joi, anularea și suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut, a anunțat CSM, într-un comunicat de presă.
„În raport de interesul public manifestat față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza”, a transmis CSM, joi seară.
Consiliul precizează că „măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens”, conform comunicatului.
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploieşti a decis, mai devreme în cursul zilei de joi, anularea și suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut, decizie luată în decembrie 2024.
Hotărârea CCR a fost contestată la Curtea de Apel Ploiești de o persoană fizică, Gheorghiță Popescu, potrivit datelor de pe portal. Decizia instanței din Ploiești a fost luată cu zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS. Rapoartele SRI vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are „modul de operare al unui actor statal”.
Deja, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de către Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul numărul 301/42/2025, cu alte cuvinte în speța în care judecătorul Alexandru Vasile a decis suspendarea deciziei CCR, a anunțat joi seară Ministerul Public, într-un comunicat de presă publicat pe pagina de Facebook a instituției.
Cine este judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești care a pronunțat decizia
Alexandru Vasile este judecător la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești. Secția este condusă de judecătoarea Maria Stoicescu.
Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției.
Judecătorul are un apartament în Ploiești și conduce o Skoda Octavia din 2007. El are un salariu de 205.000 lei pe an și are active financiare în valoare de 200.000 lei, conform celei mai recente declarații de avere. Acesta este necăsătorit.
„Hotărârile CCR sunt general valabile și obligatorii pentru toată lumea, nu pot fi atacate nefiind acte administrative. Și pentru specialii din justiție sunt valabile și obligatorii. Poate domnul judecător doar vroia să facă un pic de campanie electorală”, a afirmat Kelemen Hunor într-un comentariu pe Facebook.
Ce spun experții în drept constituțional
Augustin Zegrean, fost judecător și președinte al Curții Constituționale, a explicat, contactat de HotNews.ro, decizia Curții de Apel Ploiești privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, pe care o numește „aberantă”. El spune însă că, dacă hotărârea instanței din Ploiești rămâne definitivă, alegerile de peste 10 zile se vor anula.
„Totul este aberant aici. Toate capetele astea de minute sunt aberante pentru că decizia CCR nu este act administrativ. Este decizia Curții Constituționale a României, care este altceva. Apoi, în minută zice «se suspendă până la judecarea cauzei pe fond» și în același timp «se judecă cauza pe fond și o anulează».Deci e așa, nu știu, ori a fost beat omul ăsta, ceva a pățit”, a afirmat fostul șef al CCR.
Zegrean a spus că există posibilitatea ca alegerile pentru Președintele României de anul acesta să fie anulate, dacă niciuna dintre părțile procesului, adică CCR și reclamantul Gheorghiță Popescu, nu va face recurs.
„Pentru că, dacă hotărârea Curții este nulă, și hotărârea Guvernului prin care organizează alte alegeri este nulă. Că un act nul naște acte nule. Și atunci o vom lua de la capăt cu alegerile, dar rămâne turul II nerezolvat pentru că hotărârea CCR a anulat turul unu. Deci ne întoarcem la 6 decembrie. Hotărârea nu este încă definitivă, dacă în cinci zile nu face nimeni recurs, ea rămâne definitivă”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale.
Deciziile Curții Constituționale a României sunt definitive și nu sunt supuse niciunei căi de atac, a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr Tudorel Toader, fost judecător la CRR și fost ministru al Justiției.
La rândul său, profesorul și expertul în drept constituțional Bogdan Dima a explicat că decizia Curții de Apel Ploiești nu produce efecte juridice.
„Ideea de bază este că este o profundă eroare de judecată și de interpretare pe care o face judecătorul respectiv și nu produce efecte juridice. Lucrurile se vor desfășura așa cum se desfășoară în acest moment, urmând să există o cale de atac și mai departe vom vedea ce se întâmplă”, a explicat profesorul.
Ce riscă judecătorul, în cazul în care se probează abaterea disciplinară
Potrivit art. 271 lit. s) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență constituie abatere disciplinară.
Reaua-credință este definită ca încălcarea cu știință a normelor de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Grava neglijență implică nesocotirea din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
În cazul de față, normele de drept nesocotite sunt chiar cele constituționale, care prevăd că actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt supuse căilor de atac și, de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, deciziile Curţii sunt general obligatorii. Potrivit CCR, „Indiferent de natura hotărârilor Curţii, fie că sunt considerate acte jurisdicţionale, fie că li se contestă această calitate, fiind considerate ca simple acte de constatare sau avize, ele îşi produc efectele pe care Constituţia şi legea le conferă, în raport cu atribuţia exercitată de Curte, forţa lor juridică neputând fi contestată sau confirmată de nimeni, întrucât sunt emise în exercitarea unei atribuţii constituţionale, exclusive a Curţii”.
În eventualitatea în care se va constata că magistratul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență, acesta poate fi sancționat, potrivit aceleiași legi, cu una dintre următoarele sancțiuni disciplinare, în funcție de gravitatea faptei:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu până la 25% pe o perioadă de până la un an;
c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la trei ani la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;
d) retrogradarea în grad profesional;
e) suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni;
f) excluderea din magistratură.
Sancțiunile sunt aplicate de către secția corespunzătoare a CSM, în baza unei proceduri disciplinare, iar acestea se radiază automat după 3 ani de la executare, dacă nu survine o nouă abatere.
Un site „Turul 2 înapoi” şi TikTok-ul unei judecătoare pensionare au îndemnat la asaltul cu cereri de anulare a deciziei CCR privind alegerile prezidenţiale din 2024. 130 de acţiuni înregistrate la curţile de apel
Peste 130 de cereri privind anularea sau suspendarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024 s-au înregistrat la curţile de apel din România în perioada 8-17 aprilie, relatează Hotnews. Pe un site care poartă numele „Turul 2 Înapoi”, utilizatorii sunt instruiţi, pas cu pas, cum să acţioneze în judecată CCR. Pagina are trimitere către contul de TikTok al unei foste judecătoare a Tribunalului Botoşani, Lăcrămioara Axinte. Acolo, judecătoarea Lăcrămioara Axinte, în prezent pensionară, explică cum se plăteşte taxa judiciară de timbru.
Prima cerere privind anularea deciziei CCR din luna decembrie 2024 s-a înregistrat pe 8 aprilie 2025 la Curtea de Apel Timişoara. În acea zi, fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte publica pe TikTok un filmuleţ în care îi învăţa pe urmăritori cum se poate plăti o taxă judiciară pe platforma Ghiseul.ro.
La două zile distanţă după publicarea instrucţiunilor pe site, registraturile curţilor de apel din ţară au fost asaltate cu e-mailuri prin care Curtea Costituţională a fost chemată în judecată în calitate de pârât.
Peste 90 de acţiuni prin care se solicita anularea deciziei CCR s-au înregistrat pe 10 aprilie. Toate aveau acelaşi tipar şi documentele indicate pe site-ul respectiv.
Potrivit datelor centralizate de HotNews, cel puţin şase familii au depus cereri simultan la instanţe. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate la Curtea de Apel Bucureşti (CAB): nu mai puţin de 30. Toate au fost deja soluţionate de instanţă: judecătorii au respins cererile, invocând din oficiu lipsa de competenţă a instanţelor pentru a judeca o hotărâre CCR. Toate cele 30 de hotărâri ale CAB au fost deja contestate de petenţi.
Alte 12 cereri au fost respinse de curţile de apel din ţară, celelalte dosare aflându-se pe rolul instanţelor.
Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Decizia instanţei nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraţilor constituţionali până la soluţionarea definitivă a cauzei. Fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro,că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condiţiile în care „hotărârea aceasta există”. Zegrean afirmă că dacă judecătorul de la Ploieşti motivează rapid sentinţa şi cineva o atacă rapid, atunci se pot organiza alegerile prezidenţiale din luna mai. Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacşu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti. Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti care a soluţionat dosarul.
Decizia a fost pronunţată de judecătorul Alexandru Vasile. Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 şi 2017 a fost detaşat la Ministerul Justiţiei.
