Ce prevede reforma administrativă a Guvernului. „Pedepse” pentru românii cu datorii, creanțele ajung la „recuperatori”
Guvernul a pus în transparență decizională un proiect de lege ce prevede măsuri radicale pentru îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor. Reforma administrativă include noi sancțiuni pentru contribuabilii cu datorii la stat, dar și reglementări mai stricte în privința vânzării de bunuri și recuperării datoriilor.
Reținerea sumelor datorate și tranzacțiile imobiliare
Printre măsurile introduse, se regăsește reținerea automată a sumelor datorate de persoanele fizice din plățile indemnizațiilor sociale, cum ar fi ajutoarele pentru persoanele cu handicap sau venitul minim de incluziune. Aceasta va avea loc începând cu ianuarie 2026, iar sumele vor fi transferate direct în conturile unităților administrativ-teritoriale, la solicitarea autorităților fiscale locale.
Un alt punct important al proiectului este legat de tranzacțiile imobiliare și ale vehiculelor. Conform noilor reglementări, persoanele care doresc să cumpere sau să vândă un imobil sau un vehicul vor trebui să prezinte certificate de atestare fiscală, care să demonstreze că toate obligațiile fiscale sunt plătite la zi. În cazul în care nu există o asemenea dovadă, autoritățile vor refuza înscrierea dreptului de proprietate. De asemenea, orice act de vânzare al unui bun imobil sau vehicul fără îndeplinirea obligațiilor fiscale va fi considerat nul de drept.
În ceea ce privește colectarea amenzilor, aceasta va fi mult mai strictă. Dacă o amendă nu este plătită în termen de trei luni de la data expirării termenului, suma va fi majorată cu 30%. După șase luni, majorarea va ajunge la 60%. Dacă nu se achită nici după trei ani, amenda va fi transferată instanțelor de judecată, cu posibilitatea de transformare în muncă în folosul comunității sau amendă penală.
În paralel, Guvernul propune măsuri de descentralizare și eficientizare a administrației publice. Printre acestea se numără reducerea cu 6.000 de posturi la cabinetele demnitarilor din administrația centrală și locală, precum și reducerea cheltuielilor salariale.
Noua reformă administrativă propune și un sistem mai strict în ceea ce privește plata salariilor funcționarilor publici. Pentru primăriile care nu dispun de suficiente fonduri pentru a-și acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii, salariile vor fi stabilite pe baza unor grile salariale ce vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern. Aceste măsuri vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Mai mult, sunt prevăzute și schimbări semnificative în numărul polițiștilor locali, care vor fi repartizați în funcție de numărul de locuitori. Conform noilor reglementări, pentru fiecare 1.200 de locuitori va fi alocat un post de polițist local în comune, orașe și municipii, iar în județele și municipiul București se va înființa un post de polițist pentru fiecare 6.500 de locuitori.
Una dintre măsurile controversate ale reformei se referă la faptul că amenzile neplătite vor putea fi cedate către recuperatori. Organele fiscale locale vor avea dreptul de a cesiona creanțele fiscale către executori judecătorești sau către companii specializate în recuperarea datoriilor. Aceste societăți vor putea aplica propriile comisioane și penalități, iar procedurile de executare silită vor putea fi demarate pentru recuperarea sumelor restante.
În ceea ce privește construcțiile ilegale, proiectul de lege propune ca impozitul pe clădirile construite fără autorizație de construire să fie dublat pe o perioadă de cinci ani, începând din 1 august 2001. De asemenea, primăriile vor fi obligate să publice listele debitorilor, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, care au obligații fiscale restante, iar aceste informații vor putea fi consultate pe site-urile oficiale ale administrațiilor locale.
Aceste măsuri sunt parte dintr-o reformă amplă care vizează îmbunătățirea funcționării administrațiilor publice și creșterea disciplinei financiare. Totodată, Guvernul speră să reducă birocrația și să aducă o mai mare transparență în modul în care sunt gestionate fondurile publice.
