Primele rezultate ale măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. Ce se va întâmpla anul viitor cu deficitul României
De Petrut Alex · · 3 min. de citit
Directorul companiei eAD, Orlando Nicoară, a postat un mesaj pe contul personal de socializare în care explică ce impact vor avea măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan pentru România.
Deficitul României va scădea considerabil anul viitor, spune experții
Orlando Nicoară a explicat că, potrivit primelor informații venite din zona academică, anul acesta România are un deficit de 8%, însă datorită măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan și criticate intens, anul viitor această cifră ar putea scădea la 6,4%, sau chiar la 5,3%, ceea ce „ar fi chiar excelent”. În același timp, directorul companiei eAD a menționat că cel mai mare impact benefic îl are creșterea taxelor, față de reducerea cheltuielilor statului.
Totuși, anul acesta deficitul nu mai are nicio șansă să scadă, chiar dacă măsurile fiscale intrate în vigoare au mai făcut câteva corecții. Estimările arată o reducere de doar 0,61% din PIB, insuficientă pentru a schimba radical situația.
Potrivit Economedia.ro, în anul 2026, impactul măsurilor fiscale va fi mult mai vizibil. Atunci, deficitul ar putea să scadă până la 5,3% din PIB, în varianta optimistă, ceea ce ar însemna o corecție puternică față de anii trecuți. Totuși, chiar și această scădere nu este suficientă pentru a atinge pragul european de 3%.
Creșterea TVA, măsura cea mai benefică a lui Ilie Bolojan
Creșterea TVA este măsura care are cel mai mare efect asupra bugetului. În 2025 aduce 0,3% din PIB, iar în 2026 impactul urcă la 0,9%. Restul taxelor majorate, cum ar fi accize, contribuții, impozite pe jocuri de noroc și dividende, au efecte mai mici, dar împreună vor aduce și ele îmbunătățiri la bugetul statului.
Reducerea de cheltuieli, însă, nu are un impact atât de semnificativ. În 2025 economiile sunt de doar 0,1% din PIB, iar abia din 2026 se așteaptă tăieri mai mari, prin înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public. Economiștii atrag atenția că, fără reforme suplimentare și schimbări reale în administrația publică, România nu va reuși să ajungă sub deficitul de 3% cerut de Uniunea Europeană până în 2030.
„Estimările per ansamblu indică faptul că primul pachet de măsuri fiscale a fost esențial pentru evitarea unei crize fiscal-bugetare iminente: măsurile precum majorarea TVA-ului sau a accizelor au generat un surplus imediat de venituri la bugetul de stat și au contribuit semnificativ la recâștigarea încrederii investitorilor externi în capacitatea țării de a gestiona această criză.
Aceste măsuri vor sprijini în continuare eforturile de menținere sub control a deficitului bugetar. Cu toate acestea, proiecțiile actuale arată că, în absența unor reforme structurale suplimentare, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030”, menționează Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
