Animalul care face ravagii în comunele de munte. Oamenii sunt disperați și nu știu ce să mai facă. „Nu mai are nimeni curajul să mai plece de unul singur pe drum”
Problema urșilor devine tot mai gravă în comuna Bisoca și în zonele montane din România. Localnicii trăiesc cu frica în gospodării, iar autoritățile întâmpină dificultăți în gestionarea intervențiilor. Primarul Florin Stemate explică riscurile, pagubele produse și modul în care se acordă despăgubirile pentru animalele sălbatice.
Mai au localnicii siguranță în fața atacurilor tot mai dese ale urșilor?
Problema urșilor devine din ce în ce mai gravă în comuna Bisoca, județul Buzău. Localnicii trăiesc cu frica în sân, după ce animalele sălbatice au început să apară tot mai des în apropierea gospodăriilor. Situația a fost confirmată și de edilul localității, Florin Stemate, care a povestit un incident recent.
„Chiar acum câteva zile am fost la un apel 112, unde un urs a venit la gospodăria unui cetățean și i-a mâncat găinile. Am mers cu jandarmii la fața locului. Din păcate, ursul este frecvent prezent în toate zonele din Comuna Bisoca. Aproape zilnic.
E foarte riscant. Nu mai are nimeni curajul să mai plece de unul singur pe drum”, a declarat Florin Stemate, primarul comunei Bisoca.
Crește numărul urșilor în județul Buzău: ce spun datele oficiale
Conform datelor oficiale, efectivele de urși din județul Buzău sunt în continuă creștere. Dacă în anul 2024 erau estimați aproximativ 1.392 de exemplare, în primăvara lui 2025 numărul a ajuns la circa 1.523 de urși, potrivit monitorizărilor realizate de Agenția pentru Protecția Mediului Buzău.
Creșterea populației de urși are consecințe directe asupra siguranței oamenilor. Doar în primele cinci luni ale anului 2025 au fost înregistrate 81 de apeluri la 112, prin care cetățenii au semnalat prezența animalelor sălbatice în gospodării sau în apropierea localităților, inclusiv în comuna Bisoca.
De ce a refuzat vânătorul extragerea unui ursul de 100 de kilograme
Liderul Stemate a explicat că evenimentele de acest gen sunt cu atât mai grave cu cât autoritățile locale nu reușesc să ia măsuri eficiente împotriva urșilor care coboară în sate. Florin Stemate a povestit un episod când s-a încercat extragerea unui exemplar tânăr, dar ordinul nu a fost pus în aplicare.
„De exemplu, acum vreo 3 săptămâni am găsit ursul. Am întrunit comisia. Am dat ordin paznicului de vânătoare să-l extragă prin împușcare, fiind în intravilanul satului, ziua la ora 16. Iar paznicul de vânătoare nu a vrut să execute ordinul, a zis că este prea mic.
Ce-i drept era cam la 100 de kg, un urs de vreo 2 ani. Dar, acesta face prăpăd peste tot. Chiar și acum, cred că tot ursul respectiv a fost. Ei au ordin de colectare urși mari”, a mai relatat edilul.
Cum pot interveni autoritățile și paznicii de vânătoare în cazul urșilor din localități
În România, eliminarea unui urs de către paznicii de vânătoare este reglementată prin legislație, care stabilește clar condițiile și procedurile ce trebuie respectate. Conform Ordonanței de Urgență nr. 81/2019, intervenția asupra urșilor care pătrund în intravilanul localităților se realizează gradual, în funcție de pericolul pe care îl reprezintă.
În primă fază, ursul poate fi îndepărtat fără a-i provoca vătămări, iar dacă situația o impune, se recurge la tranchilizare și relocare, metodă aplicată de un medic veterinar autorizat. Extragerea prin eutanasiere sau împușcare se face doar atunci când siguranța cetățenilor sau a echipei de intervenție este amenințată.
Echipa de intervenție este condusă de primar sau viceprimar și include un jandarm, un paznic de vânătoare și un medic veterinar. Decizia de a împușca un urs se ia prin vot, fiind necesar ca majoritatea echipei să susțină aceeași soluție.
Sunt oamenii și animalele din Bisoca în siguranță în fața urșilor
Primarul comunei Bisoca a atras atenția asupra pericolului tot mai mare reprezentat de urșii care coboară în localitate. În contextul incidentului mai sus menționat, în care un urs a ajuns în intravilanul localității, mai exact chiar lângă echipa de intervenție, acesta a menționat că inclusiv jandarmii și paznicul de vânătoare s-au retras, evidențiind riscurile pentru oamenii și animalele din zonă.
Până în prezent nu au existat accidente cu persoane, însă pagubele aduse animalelor sunt frecvente.
„Când am făcut goană și l-am dat pe urs la paznicul de vânătoare, ursul a plecat spre jandarmi și toți au fugit în mașini. Și le-am adresat întrebarea dacă ursul este mic și nu prezintă pericol, de ce ați fugit de el? O femeie bătrână, un copil, ce fac? Este o mare problemă.
Ne-a ferit Dumnezeu până acum și nu s-au întâmplat incidente cu oameni, dar la animale am avut frecvent”, a mai precizat Florin Stemate.
Cotele de intervenție și prevenție
Ministerul Mediului stabilește anual cotele de intervenție și prevenție pentru urși, pentru a echilibra protecția speciilor cu siguranța oamenilor și a proprietăților. Cota de intervenție se aplică urșilor care reprezintă un pericol imediat pentru viața și siguranța publică și care pot fi eliminați fără întârziere.
Pe de altă parte, cota de prevenție se referă la urșii care provoacă pagube gospodăriilor sau prezintă potențiale riscuri și care pot fi eliminați de administratorii fondurilor de vânătoare, conform procedurilor legale.
De exemplu, pentru anul 2024, autoritățile au stabilit o cotă de 80 de urși pentru intervenție și 140 de urși pentru prevenție, reflectând necesitatea de a gestiona atât situațiile de urgență, cât și prevenirea pagubelor.
Cât costă pagubele produse de urșii din Bisoca
Pe lângă pericolul direct pe care urșii îl reprezintă pentru oameni, pagubele produse de animale sălbatice în gospodării sunt tot mai mari în comuna Bisoca. Florin Stemate, primarul localității, a oferit un exemplu concret al pierderilor înregistrate chiar în gospodăria sa.
„Chiar eu, în primăvară, am fost păgubit de 20 de oi și 13 miei. A făcut pagube de un urs, în decurs de două săptămâni, de peste 30 de mii de lei, peste 300 de milioane. Sunt dosare pentru desbăgubiri.
S-au dat bani. Gospodarii și-au primit banii. Dar unde sunt banii ăștia? Cât valorează ursul? Banii vin de la Ministerul Mediului”, a mai spus edilul din Bisoca.
Cum se acordă despăgubirile pentru daunele cauzate de animalul sălbatic și cine le suportă
Despăgubirile pentru pagubele produse de urși în gospodării sunt reglementate prin legislație și gestionate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Pentru a putea beneficia de compensații, proprietarul afectat trebuie să raporteze paguba la primăria localității, să furnizeze dovezi ale incidentului și să permită constatarea daunelor de către reprezentanți ai fondului de vânătoare și ai Agenției pentru Protecția Mediului.
Odată verificat și aprobat dosarul, Ministerul Mediului efectuează plata despăgubirilor. Fondurile provin din bugetul de stat și sunt alocate pentru compensarea daunelor cauzate de fauna sălbatică protejată.
Cât de eficiente sunt intervențiile autorităților în fața urșilor din localități montane
De asemenea, Stamante, edilul comunei buzoiene, a subliniat întârzierile în intervențiile autorităților și riscurile pentru locuitori, menționând că distanțele mari dintre case și timpul necesar sosirii jandarmilor sau paznicilor de vânătoare fac ca intervențiile să fie adesea ineficiente, iar pericolul să rămână ridicat.
„Se dă vina pe noi primarii că nu dăm ordine de colectare. Am fost la fața locului, am găsit ursul în intravilanul satului și nu s-a executat ursul. Ce putem să mai facem? Așteptăm să avem victime și atunci va fi prea târziu. Că acum nu ne ia nimeni în seamă.
Este zonă de munte. Casele la noi sunt mai răsfirate că așa este specificul zonei. Distanța între locuințe poate fi și de un kilometru, doi. Este destul de greu să mai sară un vecin să te ajute. Iar cu apel la 112, în cazul recent, a fost făcut și au venit după cel puțin două ore.
Cât așteptăm să vină jandarmii cu paznicul de vânătoare. Până ne ducem, de multe ori nu-l mai găsim. Că doar nu poate să-l țină persoana respectivă legat acolo”, a încheiat Florin Stemate.
Câte cazuri de prezență a urșilor au fost semnalate în zonele de munte din România
În România, în zonele montane, au fost semnalate multiple cazuri de prezență a urșilor în apropierea gospodăriilor și localităților. De exemplu, în județul Argeș, în luna iulie 2025, jandarmii au gestionat peste 160 de apeluri la 112 referitoare la urși care se aflau în gospodării sau în alte zone populate. Aceste apeluri au provenit din zeci de localități rurale și urbane din județ, inclusiv din orașele Câmpulung și Pitești.
În județul Harghita, în 2025, Jandarmeria a primit peste 100 de apeluri pentru îndepărtarea urșilor din zonele locuite. De asemenea, în județul Mureș, urșii au provocat pagube de peste un milion de lei, iar autoritățile au emis autorizații de intervenție pentru gestionarea situației.
