Cine a avut de câștigat, de fapt, de pe urma codului roșu de inundații din România. Domeniile care au făcut profit peste noapte
De Petrut Alex · · 7 min. de citit
Codul roșu de ploi torențiale a avut consecințe mult mai complexe decât problemele de trafic sau suspendarea cursurilor. În timp ce unele sectoare economice au profitat de pe urma schimbării bruște a comportamentului consumatorilor, altele au suferit pierderi semnificative.
Cine câștigă și cine pierde în fața ploilor torențiale din România?
Începând de marți, 7 octombrie 2025, ora 21:00, și până miercuri, 8 octombrie, ora 15:00, municipiul București și județele Ilfov, Constanța, Călărași, Ialomița și Giurgiu au fost sub incidența unui cod roșu de ploi torențiale și abundente, emis de Administrația Națională de Meteorologie.
Această avertizare a fost cauzată de ciclonul mediteranean Barbara, care anunța precipitații intense și vânt puternic în sud-estul României. Meteorologii au estimat că în aceste zone se vor acumula cantități de apă de 110–140 l/mp în intervale scurte de timp sau prin acumulare succesivă.
În urma acestui fenomen meteo extrem, autoritățile au închis școlile și grădinițele în Capitală și în cele cinci județe afectate, iar cursurile universitare s-au desfășurat fără prezență fizică la instituțiile de învățământ superior din București.
Cum afectează codul roșu de ploi economia și consumatorii?
Inevitabil, codul roșu de ploi torențiale a avut și consecințe economice, creând oportunități pentru anumite sectoare, în timp ce altele au resimțit efectele negative ale fenomenului meteorologic extrem. Specialiștii în piață subliniază că, în astfel de momente, comportamentul consumatorilor se schimbă, iar cererea pentru anumite produse și servicii crește considerabil.
„În astfel de situații meteorologice, bineînțeles că de câștigat au primul rând retailării de produse alimentare, pentru că oamenii sunt nevoiți să-și facă stocuri de apă, de produse alimentare de bază, mai ales că Inspectoratul pentru Situații de Urgență le-a recomandat printr-un SMS să nu iasă din casă pe perioada acestui eveniment meteo.
Pe lista câștigătorilor, bineînțeles, se află și curierii, cei care livrează mâncare, produse pentru că oamenii fiind sfătuiți să stea în casă consumă din ce în ce mai mult produse și servicii online”, a declarat, Adrian Negrescu.
Ce sectoare mai înregistrează creșteri în timpul avertizării
În condiții de ploi torențiale, Negrescu susține că mulți renunță la transportul public sau la mersul pe jos, ceea ce determină o creștere a cererii pentru platformele de ridesharing. În astfel de situații, tarifele dinamice pot crește automat cu 30–100%, mai ales în orașe mari precum București sau Cluj.
De asemenea, aversele abundente influențează și consumul la benzinării, unde oamenii aleg să alimenteze de teamă că transportul sau distribuția ar putea fi afectate, ceea ce poate genera un salt temporar de 5–10% al vânzărilor. Retailul de îmbrăcăminte sezonieră, în special magazinele care vând pelerine, ghete, umbrele și haine impermeabile, înregistrează și el o cerere crescută.
Panica produsă de codul roșu și blackout: ce cumpără românii în grabă
„Să ne aducem aminte că, acum câteva zile, ministrul energiei ne-a anunțat că putem intra, oricând într-o stare de blackout, adică să rămânem fără curent electric, dacă se oprește furnizarea energiei produsă din cărbune.
Astfel de alerte publice, însoțite și de declarații ale unor jucători din domeniu, vezi cazul unuia dintre șefii Petrom care avertiza, la o conferință de specialitate, că un blackout este posibil oricând în România, vine să stârnească această temere publică.
Oamenii reacționează din impuls și se duc și își cumpere baterii de urgență. Sau își iau tot felul de soluții pentru a rezista unele astfel de situații, ca și aceasta de cod roșu”, a mai enumerat analistul economic.
Ce impact au avertizările meteo asupra vieții și economiei românilor
Aceste atenționări meteo, deși importante pentru siguranța populației, au atras și un semnal de alarmă din partea specialiștilor, mai ales în condițiile în care efectele prognozate nu s-au materializat așa cum erau estimate. Adrian Negrescu explică impactul pe care un exces de avertizare îl poate avea asupra activității economice.
„Ce e de remarcat în acest moment este faptul că prognozele meteo, așa cum arată ele cel puțin în capitală, nu s-au dovedit atât de catastrofale pe cât ne așteptam. Cred că din această perspectivă ar trebui ca autoritățile ANME, IGSU și celelalte instituții ale statului să actualizeze periodic aceste coduri de vreme, în așa fel încât să reflecte într-adevăr realitatea.
Excesul de alarmare a populației la un moment dat dăunează pentru că se reduc activitățile economice, oamenii nu mai merg la birou, nu mai fac cumpărături în magazine în mod tradițional. Practic înghețăm activitatea economică dintr-un motiv care, cel puțin în acest caz, se dovedește a fi sub semnul întrebării”, a afirmat Negrescu.
Cine are de pierdut în urma codului roșu de inundații din România?
Dacă primele efecte ale codului roșu de ploi torențiale au fost resimțite pozitiv în anumite domenii, există și o altă față a monedei. Numeroase sectoare economice, dar și mii de angajați, au avut de pierdut în urma acestor restricții și a întreruperilor cauzate de vremea extremă. Activitățile comerciale, transporturile și chiar serviciile publice au fost serios afectate.
„De pierdut au avut toți cei care aveau activității economice în această perioadă, relații de afaceri, care transportă marfă, care efectuează servicii.
Inclusiv în relația cu statul am avut de pierdut pentru că multe dintre instituțiile statului au fost închise pe această perioadă. Nu mai vorbesc de părinți, cei care au fost nevoiți să-și ia liber de la serviciu pentru a sta cu copii acasă din cauza suspendării activității școlilor și grădinițelor din capitală”, a ținut să puncteze specialistul în politici economice.
Se erodează încrederea românilor în alertele meteo și mesajele de urgență?
Pe lângă efectele economice imediate, Adrian Negrescu atrage atenția și asupra unui risc extrem de periculos pe termen lung. Și anume, pierderea încrederii populației în avertizările oficiale. Specialistul subliniază că, deși este esențial ca oamenii să fie informați și pregătiți pentru fenomene extreme, actualizarea constantă a mesajelor de alertă este la fel de importantă pentru menținerea credibilității instituțiilor statului.
„Niciodată nu este rău să te pregătești, dar trebuie să actualizăm aceste alarmări publice în funcție de evoluția concretă a vremii. Să ne aducem aminte că a mai avut o furtună Ashley anul trecut, care de asemenea a generat un cod de panică la nivel național și care s-a dovedit a fi o alarmă falsă până la urmă.
Defectul poate fi unul negativ din perspectiva credibilității serviciilor de urgență din România. Oamenii, la un moment dat, s-ar putea să nu mai creadă în aceste alerte, aceste SMS-uri trimise de autorități și să ne trezim într-o situație reală de calamitate, cu oamenii ignorând aceste mesaje pentru că așa au văzut în trecut faptul că niciuna dintre alertele publice nu s-au dovedit a fi reale”, a spus în încheiere Adrian Negrescu
