Ce investiții ies din finanțarea publică: anunțul Guvernului condus de Ilie Bolojan
Miercuri, 1 octombrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis oprirea finanțării de la bugetul de stat pentru o serie de proiecte considerate neprioritare. Măsura este inclusă într-o Ordonanță de Urgență care modifică regulile programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, cu scopul declarat de a proteja echilibrul bugetar și sustenabilitatea finanțelor publice printr-o reevaluare a priorităților investiționale.
Ce proiecte nu mai primesc bani publici
Guvernul taie finanțarea pentru mai multe categorii de investiții. Între acestea se regăsesc sălile de sport, așezămintele culturale, fosele septice și sistemele de canalizare. Lista continuă cu proiecte încadrate drept cu impact redus: săli de cinema, drumuri de interes local, drumuri de interes județean, lucrări la imobile cu risc seismic (unde rămâne în vigoare programul dedicat al Ministerului Dezvoltării) și reabilitarea blocurilor din zone defavorizate.
Schimbarea vizează în principal Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (CNI), reglementat prin OUG 25/2001. Prin noile reguli, o parte dintre sub-programele acestuia vor fi oprite, iar resursele redirecționate spre obiective cu execuție avansată și impact clar măsurabil.
Explicația oficială: banii publici vor fi concentrați către proiecte viabile, cu rezultate concrete, în paralel cu o disciplină bugetară mai strictă și o prioritizare a investițiilor cu efect economic și social mai puternic.
Reguli noi pentru stadioane și direcționarea fondurilor
În ceea ce privește stadioanele, finanțarea de la buget va fi posibilă doar dacă beneficiarii asigură o cofinanțare de 25% din valoarea totală a lucrărilor. Autoritățile susțin că această condiție crește rigurozitatea în selecția proiectelor și implicarea reală a comunităților în investițiile dorite.
Executivul arată că măsurile adoptate urmăresc să evite dispersarea resurselor către inițiative cu randament scăzut și să susțină obiectivele majore de dezvoltare. În această logică, proiectele care nu mai sunt finanțate prin CNI trebuie, acolo unde este cazul, reanalizate sau reconfigurate pentru a se încadra în criteriile de prioritate sau pentru a identifica surse alternative de bani.
Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat direcția de prioritizare din cadrul CNI și faptul că vor fi sistate sub-programe dedicate unor investiții locale care nu mai îndeplinesc criteriul de impact semnificativ. Pentru lucrările la clădirile cu risc seismic rămâne valabil exclusiv programul de profil al Ministerului Dezvoltării, iar intervențiile la blocurile din zone defavorizate nu vor mai primi bani prin liniile generale ale CNI.
Noile prevederi stabilesc o direcție de lucru comună pentru autoritățile centrale și locale: proiectele aflate în pregătire sau în derulare vor fi raportate la criteriile de eficiență, grad de execuție și impact. În practică, asta înseamnă că listele de investiții vor fi ajustate, iar instituțiile de linie vor clarifica pașii administrativi pentru obiectivele ieșite din finanțarea publică directă.
Autoritățile locale și beneficiarii interesați de stadioane sau alte proiecte rămase eligibile vor trebui să probeze capacitatea de a acoperi 25% din costuri și să arate că investițiile propuse aduc rezultate concrete în comunitățile pe care le deservesc.
