Cât de aproape este Donald Trump să dezintegreze NATO. Cele trei scenarii pe care le are pe masă liderul de la Casa Albă ca să ocupe Groenlanda
De Petrut Alex · · 5 min. de citit
Oficialii europeni sunt din ce în ce mai alarmați de faptul că administrația Trump a trecut în ultimele zile la o retorică agresivă când se referă la ocuparea Groenlandei, nu mai departe de marţi noapte Casa Albă transmiţând prin purtătorul său de cuvânt că „folosirea armatei americane este întotdeauna o opţiune” pentru luarea în posesie a insulei.
Casa Albă a subliniat din nou că folosirea forţei rămâne o opţiune pentru preluarea Groenlandei
Declarația că Donald Trump ar putea folosi forța pentru a prelua Groenlanda a venit la câteva ore după un avertisment dur, lansat marți seara de liderii europeni, conform căruia Washingtonul trebuie să respecte granițele unui aliat de lungă durată. În plus, mai mulţi oficiali europeni au avertizat că o intervenţie militară în insulă ar însemna sfârşitul Alianţei Nord-Atlantice. „Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se termină. Asta înseamnă inclusiv NATO”, a spus premierul danez Mette Fredriksen, iar fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, este de părere că „NATO și-ar pierde sensul dacă ar apărea conflicte în cadrul alianței”.
Aceste avertismente nu au fost însă suficiente pentru a înfrâna ambiţiile lui Trump, care prin purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, a readus în discuţie opţiunea ocupării prin forţă a insulei. Chiar dacă Donald Trump nu a fost niciodată un mare fan al NATO, după cum se arată într-o analiză BBC, şeful Casei Albe are pe birou şi opţiuni paşnice de a intra în posesia insulei.
Cele două scenarii „paşnice” de preluare a Groenlandei aflate pe biroul lui Marco Rubio
The Economist scrie că secretarul de stat Marco Rubio le-ar fi spus unor parlamentari americani că retorica tăioasă a preşedintelui este doar o tactică de negociere şi, de fapt, Trump speră să cumpere Groenlanda. Dincolo de opţiunea militară, strategia administraţiei americane pe a fi dublă: să cultive elemente din cadrul mișcării de independență a Groenlandei și să adâncească diviziunile cu Danemarca. În al doilea rând, administrația Trump pare să încerce să ajungă la o înțelegere cu insula arctică, trecând chiar peste capul Danemarcei, ţara care se ocupă de securitatea şi afacerile externe ale Groenlandei.
Tentativele de a-i îndepărta pe groenlandezi de Copenhaga şi a-i îndrepta spre solicitarea independeţei au fost evidente în ultimul an. În timpul unei vizite făcute la Nuuk în martie 2025, vicepreședintele JD Vance a criticat Danemarca pentru că i-a dezamăgit pe groenlandezi. Apoi a dat de înţeles că susține independența insulei, spunând că „SUA vor purta conversații cu poporul groenlandez”. În luna decembrie, Trump l-a numit pe Jeff Landry, guvernatorul republican al Louisianei, în funcția de trimis special în Groenlanda, mișcare care a sugerat, cel puțin pentru unii, că SUA intenționează să trateze Groenlanda ca pe o entitate separată de Danemarca.
CIA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au intensificat, de asemenea, supravegherea mișcării de independență a Groenlandei și au fost însărcinate cu identificarea localnicilor care simpatizează cu America. Guvernul danez i-a convocat anul trecut în trei rânduri pe diplomații americani, din cauza unor informaţii despre spionaj și desfășurarea unei campanii de influență sub acoperire în Groenlanda. În plus, Serviciul de Informații Militare al Danemarcei și-a exprimat îngrijorarea cu privire la SUA în evaluarea anuală a amenințărilor pe care a făcut-o la finalul anului trecut.
Guvernul Groenlandei a respins discuţiile cu SUA pe tema unui contract de liberă asociere
În ceea ce priveşte al doilea scenariu paşnic, al negocierilor, se vorbește din ce în ce mai mult despre faptul că administrația Trump lucrează la un acord pe care să-l prezinte Groenlandei. Donald Trump a comparat în repetate rânduri situația cu o tranzacție imobiliară majoră, una care ar aduce mari bogății groenlandezilor. Oficialii americani au discutat despre oferirea unui așa-numit Compact of Free Association ( COFA ) insulei, un acord de care beneficiază şi alte națiuni mai mici din Pacific. COFA permit forțelor armate americane să opereze liber în țările semnatare, acestea din urmă având avantajul comerțului fără taxe vamale cu SUA. Oficialii americani ar fi căutat discuții directe cu guvernul Groenlandei pe această temă, dar până acum au fost respinși, după cum relevă sursele The Economist.
Statele Unite sunt de departe cel mai mare şi mai puternic membru NATO, iar Europa rămâne dependentă de SUA în multe domenii militare cheie, de la capacităţile de obţinere de informaţii, până la structuri de comandă şi forţă aeriană, astfel că o rupere a acestui lanţ ar duce la blocaje ce ar afecta ireversibil funcţionarea Alianţei, după cum avertizează liderii europeni.
