Curtea de Apel București a pronunțat, luni, 19 ianuarie 2026, o decizie importantă în disputa juridică privind comitetul constituit de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru analiza și revizuirea legilor Justiției adoptate în anul 2022. Instanța a respins acțiunea formulată de avocata Silvia Uscov, asociată politic cu AUR, prin care aceasta solicita suspendarea activității comitetului de lucru creat la nivelul Executivului.
Victorie uriașă pentru Ilie Bolojan. Decizia momentului în România. Le-a dat peste nas adversarilor
Decizia Curții de Apel București nu vizează fondul problemei, respectiv oportunitatea sau legalitatea comitetului în sine, ci se bazează pe o chestiune procedurală esențială. Judecătorii au stabilit că avocata Silvia Uscov nu are calitate procesuală activă pentru a formula o astfel de cerere în instanță, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Procesul a avut ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, act normativ semnat de premierul Ilie Bolojan, prin care a fost constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. Acest comitet funcționează la Palatul Victoria și are rol consultativ, fiind însărcinat cu evaluarea impactului și eventualelor modificări necesare în cazul legilor Justiției adoptate în urmă cu patru ani.
Reprezentanții Guvernului au invocat, încă din faza inițială a procesului, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. Potrivit argumentelor Executivului, Silvia Uscov nu a demonstrat un interes legitim, direct și personal, care să justifice suspendarea unei decizii administrative cu caracter general, ce privește organizarea internă a Guvernului.
Instanța a admis această excepție și a decis că cererea este formulată de o persoană care nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a contesta actul administrativ respectiv. Astfel, judecătorii Curții de Apel București au respins acțiunea fără a intra în analiza pe fond a criticilor aduse comitetului.
Potrivit minutei publicate pe portalul instanțelor de judecată, soluția a fost formulată clar și concis. Judecătorii au admis excepția lipsei calității procesuale active și au respins cererea ca fiind formulată de o persoană fără această calitate. Totodată, instanța a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen, considerând-o neîntemeiată.
Ce s-a întâmplat la Curtea de Apel București
În același timp, Curtea de Apel București a admis cererile de intervenție accesorie formulate de mai multe entități, printre care Cancelaria Prim-ministrului, Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție, precum și Asociația DECLIC. Aceste organizații au susținut poziția Guvernului și au pledat pentru respingerea acțiunii.
Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, recursul urmând să fie depus tot la Curtea de Apel București. Decizia a fost pronunțată în data de 19 ianuarie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Acesta nu este primul litigiu de acest tip câștigat de Guvernul Bolojan. Cu doar câteva zile înainte, un alt complet al Curții de Apel București a respins o acțiune similară, formulată de avocata Elena Radu, președinta Asociației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept. Și în acel caz, instanța a considerat că reclamanta nu îndeplinește condițiile necesare pentru a solicita suspendarea deciziei Guvernului privind comitetul de analiză a legilor Justiției.
În spațiul public, comitetul înființat de Guvern a generat controverse încă de la momentul constituirii sale. Susținătorii Executivului susțin că este vorba despre un mecanism tehnic și consultativ, necesar pentru evaluarea efectelor unor legi sensibile, cu impact major asupra sistemului judiciar. Criticii, în schimb, consideră că un astfel de demers ar putea reprezenta o ingerință politică în justiție sau o modalitate de a ocoli dezbaterile parlamentare.
Mesajul transmis de avocata Silvia Uscov
După pronunțarea deciziei instanței, avocata Silvia Uscov a reacționat public, printr-un mesaj postat pe Facebook. Aceasta și-a exprimat nemulțumirea față de soluția Curții de Apel București și a anunțat că intenționează să formuleze recurs după comunicarea oficială a hotărârii.
În mesajul său, Silvia Uscov a criticat interpretarea instanței potrivit căreia o organizație neguvernamentală ar avea calitate procesuală activă pentru a contesta decizii guvernamentale, în timp ce un cetățean, chiar și unul calificat profesional, nu ar avea acest drept. Avocata a pus sub semnul întrebării diferența de tratament juridic dintre ONG-uri și persoane fizice, subliniind că și cetățenii fac parte din societatea civilă.
De asemenea, Silvia Uscov a susținut că dreptul de a se adresa instanței pentru suspendarea unor decizii guvernamentale considerate ilegale este un drept fundamental. Ea a invocat faptul că este avocat și că deciziile Guvernului o afectează în calitate de cetățean, afirmând că modul de acțiune al Executivului ar fi antidemocratic și contrar principiilor constituționale.
Avocata a criticat, totodată, practica guvernamentală de a discuta astfel de măsuri în spații restrânse și de a-și asuma răspunderea pe acte normative fără o consultare largă a cetățenilor sau a Parlamentului. În opinia sa, aceste mecanisme ar submina funcționarea democratică a statului și rolul instituțiilor reprezentative.
Silvia Uscov a anunțat că, pe lângă recursul împotriva deciziei Curții de Apel București, consideră necesară și modificarea Legii contenciosului administrativ, astfel încât cetățenii să aibă un acces mai larg la justiție în ceea ce privește contestarea actelor administrative.
În același timp, reprezentanții Guvernului au salutat decizia instanței, considerând-o o confirmare a legalității demersului de constituire a comitetului de analiză a legilor Justiției. Potrivit Executivului, comitetul nu are rol decizional, ci exclusiv consultativ, iar activitatea sa nu afectează independența justiției, ci urmărește îmbunătățirea cadrului legislativ existent.
Contextul în care a fost creat acest comitet este unul sensibil. Legile Justiției adoptate în 2022 au fost intens contestate atât pe plan intern, cât și la nivel european, fiind acuzate că slăbesc independența magistraților și echilibrul puterilor în stat. Guvernul Bolojan a susținut că analiza acestora este necesară pentru a corecta eventualele disfuncționalități și pentru a alinia legislația românească la standardele europene.
Decizia Curții de Apel București nu închide definitiv acest capitol. Recursul anunțat de avocata Silvia Uscov ar putea readuce subiectul în atenția instanțelor, însă, pentru moment, comitetul constituit de Guvern își poate continua activitatea fără restricții.
Rămâne de văzut dacă instanța de recurs va menține soluția pronunțată sau dacă va oferi o interpretare diferită asupra calității procesuale active a unui cetățean în astfel de litigii. Cert este că disputa juridică scoate la iveală tensiunile persistente dintre societatea civilă, mediul juridic și puterea executivă, într-un context în care legile Justiției continuă să fie un subiect de maxim interes public.
