Peste 5.000 de angajați din sistemul de învățământ sunt vizați de concedieri și reduceri salariale, după ce Guvernul a anunțat intenția de a aplica noi tăieri de aproximativ 10% din cheltuielile bugetare. Măsura, asumată public de premierul Ilie Bolojan ca parte a unui plan amplu de reducere a deficitului, riscă să producă efecte majore într-un domeniu deja fragilizat de subfinanțare cronică, avertizează sindicatele din educație.
Concedieri în învățământ. Mii de oameni urmează să fie dați afară. Ce pregătește Ilie Bolojan
Potrivit acestora, nu mai există spațiu real de manevră pentru economii, iar impactul va fi resimțit direct de angajați, în special de personalul care nu predă.
Sindicaliștii din învățământul universitar susțin că noile reduceri vor lovi în primul rând personalul nedidactic, considerat adesea „invizibil” în dezbaterile publice, dar esențial pentru funcționarea universităților. Este vorba despre secretariate, biblioteci, personal administrativ, tehnic și auxiliar, fără de care activitatea academică nu poate fi susținută. Aceștia atrag atenția că, spre deosebire de alte domenii, universitățile nu mai au rezerve bugetare din care să taie fără a afecta direct oamenii.
Conform estimărilor vehiculate de sindicate și citate de Antena 3 CNN, aproximativ 5.200 de angajați din sistemul de învățământ ar putea fi afectați de noile măsuri. Aceștia avertizează că, în lipsa unor soluții alternative, concedierile și reducerile salariale devin inevitabile. Sindicaliștii spun că solicitarea premierului de a face economii suplimentare nu poate fi îndeplinită fără costuri sociale majore, mai ales în instituțiile care funcționează deja cu bugete minimale.
Situația este cu atât mai delicată cu cât unele universități din România se află la limita supraviețuirii financiare. Instituțiile mai mici, în special cele din centre universitare mai puțin dezvoltate economic, riscă să nu mai poată funcționa în condiții normale. Liderii de sindicat avertizează că, în lipsa unei finanțări adecvate, unele universități ar putea ajunge în situația extremă de a-și suspenda activitatea sau de a reduce drastic oferta educațională.
Tensiunile din sistem au crescut și mai mult după întâlnirea de marți dintre Consiliul Național al Rectorilor și premierul Ilie Bolojan. Rectorii universităților din România au discutat direct cu șeful Executivului despre planul de reducere a cheltuielilor și despre impactul acestuia asupra învățământului superior. Potrivit informațiilor apărute după întâlnire, discuțiile au fost tensionate, iar rectorii au transmis că măsurile propuse riscă să afecteze grav calitatea actului educațional și stabilitatea instituțiilor.
Deși detaliile finale ale planului guvernamental nu au fost făcute publice, surse din mediul academic susțin că reducerile nu se vor limita doar la cheltuielile administrative. Se vorbește tot mai des despre posibilitatea diminuării numărului de locuri finanțate de la buget pentru studenți, o măsură care ar schimba radical accesul tinerilor la educația superioară. Această perspectivă a stârnit deja reacții dure din partea organizațiilor studențești.
Avertismentul studenților
Studenții avertizează că reducerea numărului de locuri bugetate și creșterea ponderii locurilor cu taxă vor duce inevitabil la o creștere a abandonului universitar. România se află deja pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul tinerilor cu studii superioare, iar o astfel de măsură ar adânci și mai mult acest decalaj. În acest context, organizațiile studențești amenință cu reluarea protestelor, dacă Guvernul va merge mai departe cu aceste planuri.
Reprezentanții studenților susțin că accesul la educație nu ar trebui să fie sacrificat în numele unor economii bugetare pe termen scurt. Ei atrag atenția că taxele universitare sunt deja greu de suportat pentru multe familii, iar reducerea locurilor fără taxă va pune presiune suplimentară pe tinerii din medii defavorizate. În lipsa unor burse suficiente sau a unor programe de sprijin, mulți dintre aceștia ar putea fi nevoiți să renunțe complet la studii.
Problemele nu se limitează însă la învățământul universitar. Sindicatele atrag atenția că și în mediul preuniversitar situația este complicată, chiar dacă aici s-au făcut deja unele tăieri. Potrivit acestora, economia realizată până acum la bugetul educației a fost de doar 0,6%, o cifră considerată nesemnificativă raportat la sacrificiile cerute personalului. Cu toate acestea, presiunea pentru noi reduceri continuă.
Surse din Ministerul Educației confirmă că una dintre variantele aflate pe masa decidenților este reducerea numărului de locuri fără taxă pentru studenți. Aceeași sursă indică faptul că această măsură ar fi una dintre cele mai sensibile din punct de vedere politic și social, motiv pentru care nu a fost încă anunțată oficial. Studenții spun însă că semnalele sunt clare și că se pregătesc pentru un nou val de proteste, dacă planul va fi pus în aplicare.
În acest context, a apărut și informația potrivit căreia premierul Ilie Bolojan ar fi decis să își asume direct coordonarea portofoliului Educației tocmai din cauza acestor măsuri controversate. Conform surselor din minister, intenția de a reduce numărul de locuri bugetate pentru studenți ar fi făcut dificilă găsirea unui ministru dispus să își asume politic o asemenea decizie. Astfel, controlul direct al premierului asupra acestui domeniu ar avea rolul de a accelera implementarea planului de austeritate.
Sindicatele din educație consideră însă că această abordare riscă să ignore realitățile din teren. Ele susțin că educația nu poate fi tratată exclusiv ca o cheltuială, ci ca o investiție strategică. Reducerea personalului, scăderea salariilor și limitarea accesului la studii superioare ar putea avea efecte pe termen lung asupra economiei și societății românești, avertizează liderii sindicali.
Aceștia mai subliniază că personalul nedidactic este deja prost plătit și suprasolicitat, iar noi reduceri salariale ar putea duce la plecări masive din sistem. În lipsa acestui personal, universitățile ar avea dificultăți majore în gestionarea activităților administrative, ceea ce ar afecta inclusiv cadrele didactice și studenții.
Rectorii au transmis, la rândul lor, că universitățile nu pot funcționa doar pe criterii contabile. Ei atrag atenția că reducerea finanțării riscă să compromită proiecte de cercetare, parteneriate internaționale și programe de studii esențiale pentru competitivitatea academică a României. În plus, tăierile ar putea duce la pierderea unor specialiști valoroși, care ar alege să plece în alte țări sau în sectorul privat.
În lipsa unui dialog real și a unor soluții alternative, conflictul dintre Guvern și sistemul de educație pare să se adâncească. Sindicatele nu exclud declanșarea unor proteste de amploare, iar studenții se declară pregătiți să iasă din nou în stradă. Toate aceste tensiuni se desfășoară într-un context în care educația românească se confruntă deja cu probleme structurale, precum subfinanțarea, lipsa de personal și infrastructura precară.
Măsurile de austeritate anunțate de Executiv riscă, astfel, să transforme educația într-unul dintre cele mai afectate sectoare ale bugetului public. În timp ce Guvernul invocă necesitatea reducerii cheltuielilor, actorii din sistem avertizează că prețul plătit ar putea fi mult mai mare decât economiile realizate. Concedierile, reducerile salariale și limitarea accesului la studii superioare ar putea avea consecințe greu de reversat, într-o țară care are deja dificultăți majore în formarea și păstrarea capitalului uman.
