Guvernul pregătește o modificare majoră a sistemului de pensii, care vizează creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale ce ies în prezent din activitate la 48–50 de ani. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție la Radio România Actualități, unde a subliniat că actualul model nu mai este sustenabil, în contextul crizei de forță de muncă și al declinului demografic.
Măsura va fi inclusă într-un proiect legislativ separat, care va fi promovat după adoptarea reformei administrației publice, și va avea ca obiectiv corectarea pensionărilor timpurii.
Guvernul pregătește corectarea pensionărilor anticipate
Premierul a explicat că sistemul actual, care permite retragerea din activitate la vârste mult sub media europeană, generează dezechilibre majore în economie. Potrivit acestuia, este nevoie de o intervenție clară și fermă pentru a limita aceste ieșiri premature din piața muncii.
„Creșterea vârstei de pensionare va fi reglementată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație. Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani, nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi”, a declarat Ilie Bolojan la Radio România Actualități.
Șeful Executivului a precizat că nu este vorba despre o măsură punctuală, ci despre o ajustare necesară pentru echilibrarea sistemului de pensii și menținerea unui număr suficient de persoane active în economie.
Lipsa forței de muncă, problemă critică pentru economie
Unul dintre argumentele centrale invocate de premier este scăderea accentuată a populației active, pe fondul pensionărilor anticipate și al declinului demografic. Ilie Bolojan a atras atenția că generațiile care intră acum pe piața muncii sunt mult mai reduse numeric decât cele care ies la pensie.
„Trebuie să ne asigurăm că reducem posibilitățile prin care oameni care sunt apți de muncă ies din economia reală. Asta înseamnă să creștem vârsta de pensionare, pentru că cei care ies la 50 de ani la pensie nu mai au cu cine să fie înlocuiți. Generațiile de astăzi sunt de trei ori mai mici decât cele din urmă cu 20, 30, 40, 50 de ani ca număr, deci nu mai are cine să-i înlocuiască. Asta e o decizie pe care trebuie să o urmărim”, a spus premierul.
În acest context, Guvernul consideră că menținerea oamenilor activi mai mult timp în câmpul muncii este esențială pentru funcționarea economiei.
Stimularea muncii, parte a reformei economice
Ilie Bolojan a subliniat că reforma sistemului de pensii face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri economice, care vizează stimularea muncii și descurajarea nemuncii.
„E nevoie apoi să facem în așa fel încât să stimulăm munca și să penalizăm nemunca. Astea sunt elementele de bază de a avea mai mulți oameni, pentru că doar cei care lucrează duc România în spate, acesta este adevărul”, a declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, creșterea vârstei de pensionare este una dintre pârghiile prin care statul încearcă să crească baza de contribuabili și să reducă presiunea asupra bugetului public.
Bugetul pe 2026 trebuie adoptat rapid
Premierul a mai anunțat că bugetul de stat pentru anul 2026 trebuie adoptat cât mai repede, indiferent de decizia Curții Constituționale privind pensiile magistraților. Întârzierea bugetului ar putea duce la pierderea unor sume importante din fonduri europene.
„Dacă întârzie decizia CCR vom intra într-o zonă în care nu mai putem recupera cei peste 200 de milioane de euro din jalonul pentru pensiile magistraților. Avem o perioadă de clarificări, care ea expiră și vom pierde banii. Legat de pachetul din administrație, el are efect asupra bugetului fiindcă schimbă sistemul din România. Bugetul se construiește pe legile care sunt în vigoare și pentru a avea predictibilitate trebuie să ne respectăm țintele”, a explicat Ilie Bolojan.
Acesta a explicat că bugetul se construiește pe legislația în vigoare și că predictibilitatea este esențială pentru stabilitatea economică.
„Indiferent de ce se întâmplă în perioada următoare, bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile. Bugetul nu a fost adoptat fiindcă pachetul pe administrație nu a fost susținut de toate partidele, dar acum este”, a spus premierul.
Investițiile, prioritate majoră în 2026
Șeful Guvernului a precizat că anul 2026 va fi unul puternic orientat spre investiții, cu un nivel peste media europeană, datorită suprapunerii mai multor surse de finanțare.
„Vom avea o componenta importanta, mai mare decat media europeana pentru ca se suprapun mai multe bugete de investitii. Avem bani din PNRR si fondurile de coeziune. Principala concentrare este sa nu pierdem acesti bani. Grosul bugetului va fi directionat catre aceasta directie. asta inseamna ca, la nivel national, din cele aproximativ 23-24 miliarde de euro pe compenta investitiei, mai mult de jumatate va fi pe fonduri europene. De asemenea, va fi o crestere a investitiilor in administratiile locale”, a declarat premierul la Radio România Actualități.
Potrivit lui Ilie Bolojan, din totalul de aproximativ 23–24 de miliarde de euro alocate investițiilor, mai mult de jumătate vor proveni din fonduri europene, iar administrațiile locale vor beneficia, la rândul lor, de o creștere a finanțărilor.
Anunțul privind majorarea vârstei de pensionare deschide astfel una dintre cele mai sensibile dezbateri ale anului 2026, cu impact direct asupra a zeci de mii de angajați care, până acum, puteau ieși din activitate mult mai devreme decât media europeană.
