Un cutremur de mică intensitate s-a produs duminică după-amiaza în zona seismică Vrancea, județul Buzău, iar seismologii au revenit ulterior cu date actualizate privind magnitudinea și adâncimea la care a avut loc seismul. Potrivit specialiștilor, cutremurul s-a produs la ora locală 16:14 și a avut inițial o magnitudine estimată la 3,6 grade. Ulterior, după analiza datelor, seismologii au revizuit magnitudinea la 3,7 grade și au stabilit că seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 138–140 de kilometri.
Cutremur duminică după amiază în România
Epicentrul a fost localizat în apropierea mai multor orașe importante, printre care Buzău, Focșani, Sfântu Gheorghe, Brașov și Ploiești. Seismul nu a produs pagube și nu au fost raportate victime, însă a fost resimțit ușor în unele localități din regiune. De la începutul anului, în România s-au înregistrat 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,7 grade, majoritatea în zona Vrancea, cunoscută pentru activitatea seismică frecventă.
Specialiștii atrag constant atenția că România se află într-o zonă cu risc seismic ridicat, iar producerea unui cutremur major nu poate fi exclusă pe termen lung. Seismologul Gheorghe Mărmureanu a declarat în repetate rânduri că, pe baza analizelor istorice ale cutremurelor produse în ultimii 300 de ani, există posibilitatea unui seism puternic, cu magnitudine de peste 7 grade, în jurul anilor 2039–2040.
„Trebuie să ne fie clar că nu vom scăpa de un viitor mare cutremur. Noi avem o hartă a cutremurelor puternice de pământ și istoria lor din ultimii 300 de ani, pe teritoriul României, în baza căreia analizăm date despre acest tip de amenințări. Potrivit cercetărilor noastre, următorul cutremur foarte puternic ne-ar putea lovi în jurul anilor 2039–2040”, a declarat Gheorghe Mărmureanu la B1TV.
Scenarii oficiale și recomandări pentru populație
Conform unor scenarii analizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cel mai puternic cutremur care ar putea avea loc în România ar putea atinge o magnitudine de până la 8,1 grade. Un astfel de seism ar avea efecte resimțite la sute de kilometri distanță și ar putea afecta grav infrastructura și clădirile rezidențiale.
Documentele oficiale arată că, într-un astfel de scenariu, peste 350.000 de clădiri ar putea fi grav avariate, iar zeci de mii de persoane ar putea fi rănite sau își pot pierde viața. În plus, Curtea de Conturi a atras atenția, într-un raport publicat în 2022, că instituțiile statului nu sunt pe deplin pregătite pentru gestionarea consecințelor unui cutremur major.
Mesajul autorităților: pregătirea este esențială
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a subliniat că panica nu ajută, iar populația trebuie să fie informată și pregătită. Acesta a explicat că un cutremur nu poate fi prezis cu exactitate și că pot apărea oricând seisme cu magnitudini de 5,5, 6 sau chiar 7 grade.
„Cu speriatul nu rezolvăm nimic. Într-adevăr, este o zonă la care nu ne-am aşteptat şi se vede că au fost câteva episoade de cutremure şi de replici, dar pentru omul de rând cel mai important este să ştie ce e de făcut. Sunt două lucruri pe care le recomand: să descarce aplicaţia DSU – acolo sunt mai multe indicaţii şi informaţii pe care poate să le obţină, şi să acceseze www.fiipregatit.ro – acolo găseşte informaţii cum să îşi pregătească casa, cum să fie pregătit el şi familia lui. Bineînţeles, este de lucrat pe evaluarea clădirilor, dacă sunt clădiri cu risc, şi aici ştiu că s-a dat la nivel guvernamental o perioadă de timp în care să se facă aceste evaluări”, a spus şeful DSU după un recent cutremur din zona Arad.
Activitatea seismică din România este influențată în mare măsură de zona Vrancea, unde converg mai multe structuri tectonice. Specialiștii explică faptul că aici se produc frecvent cutremure la adâncimi intermediare, ceea ce face ca unele seisme să fie resimțite pe arii extinse, chiar dacă magnitudinea nu este foarte mare.
