Reducerea vârstei de răspundere penală este analizată de Ministerul Justiției, după crima comisă de minori în Timiș.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat luni seara, la Antena 3 CNN, că instituția pe care o conduce a constituit un grup de lucru pentru a analiza posibile modificări ale Codului Penal, inclusiv ipoteza răspunderii penale sub vârsta de 14 ani, în condițiile existenței discernământului stabilit prin expertiză.
Subiectul a devenit unul de interes național după ce peste 200.000 de persoane au semnat petiția denumită simbolic „Legea Mario”, prin care se cere modificarea legislației astfel încât minorii sub 14 ani care comit fapte grave cu discernământ să poată fi trași la răspundere penală.
Reducerea vârstei de răspundere penală – decizie în analiză la Ministerul Justiției
Reducerea vârstei de răspundere penală a intrat oficial pe agenda Ministerului Justiției, în urma crimei din județul Timiș care a implicat minori. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat luni seara, la Antena 3 CNN, că instituția pe care o conduce a constituit un grup de lucru pentru a analiza posibile modificări ale Codului Penal, inclusiv ipoteza răspunderii penale sub vârsta de 14 ani, în condițiile existenței discernământului stabilit prin expertiză.
Subiectul a devenit unul de interes național după ce peste 200.000 de persoane au semnat petiția denumită simbolic „Legea Mario”, prin care se cere modificarea legislației astfel încât minorii sub 14 ani care comit fapte grave cu discernământ să poată fi trași la răspundere penală.
Întrebat de moderatoarea Antena 3 CNN, Cătălina Porumbel, ce analizează concret grupul de lucru, Radu Marinescu a explicat contextul care a dus la această decizie.
„În primul rând, este de menţionat că această situaţie abominabile a unei crime care a antrenat minori contra minori a revelat un risc, să zic aşa, în ceea ce priveşte eficienţa legislaţiei penale. Şi anume: acela de a acoperi ipoteza de răspundere penală a minorilor sub vârsta minimă prevăzută de lege, situaţie care a generat nu numai în această ipoteză, ci şi în altele o aparentă lipsă de răspundere pentru fapte deosebit de grave cum este aceea de omor”, a spus Radu Marinescu.
Ministrul a subliniat că, în acest context, Ministerul Justiției a decis să acționeze instituțional.
„Şi, atunci, am decis să constituim la Ministerul Justiţiei un grup de lucru cu o componentă pluridisciplinară, reprezentanţi ai mai multor direcţii relevante din minister, care, în interacţiune cu entităţile, fie instituţii, fie organizaţii judiciare şi din societatea civilă, să analizeze oportunitatea modificării condiţiilor de răspundere juridică penală a minorilor, inclusiv pe coordonata reducerii vârstei minime de răspundere legală, care, în momentul de faţă, este de 14 ani”, a mai adăugat Marinescu.
Ce opțiuni sunt luate în calcul privind reducerea vârstei de răspundere penală
Radu Marinescu a precizat că nu există încă o soluție finală, ci mai multe ipoteze aflate în analiză.
„Avem în vedere mai multe ipoteze: una dintre ele este aceea a coborârii vârstei minime, sens în care vom realiza şi un studiu comparativ de drept în profil european. Altă ipoteză este aceea a menţinerii unei vârste minime, dar posibilitatea răspunderii penale şi sub această vârstă, sub condiţia existenţei discernământului care să fie ştiinţific stabilit. În orice caz: căutăm o soluţie”, a mai spus ministrul.
În prezent, potrivit articolului 113 din Codul Penal, minorii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal pentru faptele comise, iar cei cu vârste între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se stabilește existența discernământului prin expertiză.
Limitele expertizei și exemple europene
Prezent în emisiunea „Decisiv”, deputatul USR Alin Stoica a atras atenția asupra limitelor mecanismului actual.
„Mă iertaţi, dar acesta este mecanismul la 14-16 ani: se prezumă că nu are discernământ şi se face o expertiză să vadă dacă are sau nu. Nu se poate pur şi simplu duce până la vârsta de 0 sub o expertiză”.
Cătălina Porumbel a amintit că în alte state europene pragul este diferit.
„În Marea Britanie, ştiu că vârsta minimă este 10 ani”.
Întrebat direct dacă limita inferioară ar putea fi coborâtă la 10 ani, ministrul Justiției a răspuns nuanțat.
„(…). Sunt mai multe ipoteze, una dintre ele la care m-am referit anterior este în felul următor: dacă păstrăm o vârstă generală să zicem minimă de răspundere penală, spunem 14 ani pentru exerciţiul acesta al dezbaterii, să poată răspundă şi sub 14 ani, sub condiţia existenţei unui discernământ care să fie stabilit prin expertiză, prin probă ştiinţifică”.
Legea nu se aplică retroactiv, dar poate schimba viitorul
Referindu-se la cazul concret din Timiș, unde anchetatorii susțin că minorul de 13 ani și-ar fi premeditat fapta, ministrul a explicat limitele legii actuale.
„Dacă am fi avut o lege care să stabilească că sub 14 ani răspunde penal în situaţia în care s-a stabilit că are discernământ, iar premeditarea unei fapte, dacă discutăm riguros juridic, denotă o intenţie directă care, evident, implică o conştientizare a faptei. Dar legislaţia este cea care este în momentul de faţă”.
Radu Marinescu a subliniat că o eventuală lege nouă va produce efecte doar pentru viitor, invocând principiul „mitior lex”.
Ministrul Justiției a atras atenția că reducerea vârstei de răspundere penală nu este suficientă fără măsuri complementare.
„Avem nevoie de o strategie integrată, unitară, multidisciplinară pentru a combate infracţionalitatea minorilor (…) atâta timp cât nu luăm măsuri şi în privinţa uşurinţei cu care se ajunge la consumul de droguri sau în privinţa acestei nocivităţi a accesului facil la conţinut violent”.
Ministerul Justiției anunță că grupul de lucru va funcționa săptămânal, iar discuțiile vor continua, într-un proces care ar putea schimba fundamental modul în care legea tratează răspunderea penală a minorilor în România.
