Nicușor Dan câștigă la CCR două dispute majore. O decizie a fost luată în unanimitate
Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 11 februarie, în favoarea președintelui Nicușor Dan în două sesizări importante privind acte normative adoptate de Parlament și Guvern. În ambele cazuri, judecătorii constituționali au admis obiecțiile de neconstituționalitate formulate de șeful statului.
Prima decizie a fost luată cu unanimitate de voturi și vizează Legea pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare. Curtea a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său.
Nicușor Dan câștigă la CCR două dispute majore
„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru completarea Legii minelor nr.85/2003, precum și pentru completarea art.14 din Legea nr.102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, în ansamblul său, este neconstituțională”, se arată în comunicatul CCR.
Judecătorii au analizat modul în care a fost modificată legea în Camera Deputaților, care a avut rol de Cameră decizională. Potrivit Curții, inițiatorii au urmărit introducerea posibilității ca statul sau unitățile administrativ-teritoriale să poată concesiona prin atribuire directă locurile de înhumare sau de păstrare a urnelor de cenușă din cimitirele ori crematoriile aflate în proprietatea sau administrarea lor.
În forma adoptată în Camera decizională au fost însă introduse reguli noi privind exercitarea dreptului de proprietate publică, în special în ceea ce privește concesionarea prin atribuire directă. Această modalitate este, potrivit Codului administrativ, o excepție de la regula concesionării prin licitație publică.
Curtea a reținut că regimul juridic al exercitării dreptului de proprietate publică asupra terenurilor unde se desfășoară activități miniere sau aflate în proximitatea exploatărilor miniere a fost modificat substanțial în Camera Deputaților, fără ca aceste schimbări să fi fost avute în vedere în prima Cameră sesizată.
În analiza privind critica de neconstituționalitate extrinsecă, raportată la principiul bicameralismului, CCR a constatat existența unor deosebiri majore de conținut normativ între forma dezbătută în Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. Configurația semnificativ diferită a celor două forme a condus la concluzia încălcării art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție.
„Ca urmare a intervenţiei Camerei Deputaților asupra formei pe care Senatul a dezbătut-o, au fost introduse reglementări esenţiale, care reașează viziunea legislativă asupra regulilor aplicabile concesionării”, au arătat judecătorii.
Fiind constatată neconstituționalitatea extrinsecă a actului normativ în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat criticile de neconstituționalitate intrinsecă, acestea rămânând fără obiect.
A doua decizie a CCR, pronunțată cu majoritate de voturi, privește Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 36/2024, referitoare la autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Metrorex.
Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan și a constatat că atât legea de aprobare, cât și ordonanța în sine sunt neconstituționale în ansamblul lor.
În rezumatul deciziei, CCR a arătat că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, deoarece domeniul reglementat intră sub incidența art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, care vizează regimul juridic al proprietății.
Curtea a constatat că Ordonanța Guvernului nr. 36/2024 a instituit excepții de la prevederi din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, ambele având caracter organic.
Potrivit motivării, dispozițiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeași forță juridică. În acest caz, ordonanța și legea de aprobare au fost adoptate ca acte normative ordinare, ceea ce contravine prevederilor constituționale.
„Întrucât legea care aprobă o ordonanţă neconstituţională este ea însăşi neconstituţională, Curtea a constatat că ambele acte normative au fost adoptate în mod greșit ca acte normative ordinare”, se precizează în comunicat.
CCR a făcut trimitere la art. 1 alin. (5), art. 73 alin. (3) lit. m), art. 76 alin. (1) și art. 115 alin. (1) din Constituție, subliniind că procedura legislativă a fost una eronată.
Pe de altă parte, Curtea a reținut că legea criticată nu are caracter individual și nu contravine art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1) și (2), art. 61 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât reglementează un domeniu de interes public.
