Conducătorii auto trebuie să fie extrem de precauți în privința medicamentelor pe care le folosesc, chiar dacă acestea sunt prescrise legal sau fac parte din tratamente frecvente. Unele dintre aceste produse pot conține compuși psihoactivi care influențează atenția, concentrarea și timpii de reacție, crescând astfel riscul de accidente rutiere.
Medicamente care pot da un rezultat fals pozitiv la un test Antidrog
Mai mult, teste rapide antidrog (DrugTest), efectuate de Poliția Română în trafic, pot indica prezența unor substanțe interzise în organism chiar dacă acestea provin din medicamente uzuale. În astfel de situații, se poate înregistra un fals pozitiv, fenomen explicat de Radu Țincu, expert în toxicologie, pentru Digi24.ro. El a subliniat că anumite pastile comune – de la antihistaminice la medicamente pentru dureri sau pentru răceală – pot influența rezultatul testelor rapide.
Conducerea responsabilă presupune nu doar respectarea regulilor de circulație, ci și prudență în administrarea medicamentelor. Chiar și tratamentele obișnuite pot reduce capacitatea de reacție, pot genera accidente și pot declanșa semnale false în testele antidrog efectuate de polițiști, punând în pericol atât șoferul, cât și ceilalți participanți la trafic.
„Există două categorii principale de teste utilizate pentru depistarea substanțelor psihoactive: testele rapide efectuate de Poliția Română (DrugTest), cu rol orientativ, și testele de laborator.
Un rezultat pozitiv obținut în urma unui DrugTest nu are valoare definitivă și este întotdeauna urmat de recoltarea probelor biologice, care sunt analizate ulterior într-un laborator de toxicologie din cadrul Institutului de Medicină Legală. Analizele de laborator oferă un grad ridicat de certitudine, întrucât identifică exact structura chimică a substanței, motiv pentru care nu pot genera rezultate fals pozitive.
În schimb, în cazul testelor rapide pot apărea astfel de erori, deoarece anumite medicamente care au o structură chimică asemănătoare cu cea a unor substanțe interzise pot fi interpretate de aparat ca indicând un rezultat pozitiv.”, a explicat Radu Țincu, medic primar anestezie și terapie intensivă, expert în toxicologie, pentru Digi24.ro.
Medicamente uzuale care pot genera rezultate fals pozitive la testele rapide antidrog (DrugTest)
Unele medicamente administrate frecvent pot influența rezultatele testelor rapide antidrog efectuate în trafic, generând fals pozitive, chiar dacă nu există consum real de substanțe interzise.
- Antidepresivele: anumite pastile din această categorie pot fi interpretate eronat de aparatele DrugTest ca indicând prezența amfetaminelor.
- Antibioticele: unele tipuri pot da rezultate fals pozitive pentru opioide, chiar dacă pacientul le ia conform prescripției medicale.
- Medicamente pentru afecțiuni psihiatrice: tratamentele psihotrope pot genera semnale pozitive la testele pentru benzodiazepine.
- Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS): anumite medicamente folosite pentru durere sau inflamație pot fi asociate cu rezultate fals pozitive la testarea pentru canabis.
- Siropurile și preparatele pentru tuse: unele dintre acestea pot provoca reacții fals pozitive pentru fenciclidină (PCP), substanță clasată ca drog.
De asemenea, există și medicamente care conțin efectiv substanțe psihoactive legale, utilizate în tratamentul unor afecțiuni diverse. De exemplu, combinația de ibuprofen cu codeină va indica prezența unui opioid, deoarece codeina este un compus activ, iar rezultatul testului nu este fals, ci real, reflectând conținutul medicamentului.
Astfel, șoferii trebuie să fie conștienți că atât medicamentele uzuale, cât și tratamentele prescrise pentru diverse afecțiuni, pot influența rezultatele verificărilor antidrog, fie prin reacții fals pozitive, fie prin prezența reală a componentelor psihoactive.
Este esențial ca publicul să fie informat că, în situația în care o persoană nu a consumat substanțe cu efect psihoactiv, dar obține totuși un rezultat pozitiv la testul rapid efectuat de Poliție, există posibilitatea verificării oficiale. Analiza de confirmare, realizată de institutele de medicină legală, trebuie să determine cu exactitate, în termen de maximum 48 de ore, dacă substanța detectată se află efectiv în organism sau dacă este vorba despre un fals pozitiv, a explicat medicul Radu Țincu.
Lista medicamentelor cu substanțe psihoactive
Ministerul Sănătății a publicat în Monitorul Oficial o listă completă a medicamentelor care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope, actualizată periodic și accesibilă publicului larg. Această listă este aprobată prin ordin ministerial, în baza Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope. Lista stabilește clar care medicamente pot:
- influența capacitatea de reacție;
- afecta atenția și concentrarea;
- modifica timpii de răspuns, punând astfel în pericol siguranța rutieră.
Documentul a fost realizat de comisii consultative și direcțiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, împreună cu Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România. Scopul este informarea populației privind medicamentele cu efecte psihoactive, fie că acestea se eliberează cu prescripție medicală, fie fără, și impactul lor asupra conducerii autovehiculelor.
Prin consultarea acestei liste, șoferii pot fi conștienți de riscurile asociate consumului de medicamente și pot evita situațiile în care testele rapide antidrog pot da rezultate fals pozitive, protejându-și astfel siguranța și legalitatea în trafic.
Cât timp rămân medicamentele în organism și cum se detectează
Durata în care substanțele active din medicamente rămân în organism variază în funcție de mai mulți factori: compoziția chimică a medicamentului, doza administrată și particularitățile metabolice individuale ale fiecărei persoane.
În majoritatea cazurilor, substanțele active nu persistă în sânge mai mult de 24 de ore după administrare. Aceasta este perioada relevantă din punct de vedere medical, deoarece indică expunerea actuală a sistemului nervos la substanță, ceea ce poate influența capacitățile psihomotorii, atenția și timpii de reacție.
În schimb, în urina persoanei pot fi detectați metaboliți ai medicamentelor, care rămân vizibili chiar și până la 48 de ore după administrare. Este important de înțeles că detectarea în urină nu indică neapărat efect activ asupra organismului în momentul testării, ci doar faptul că substanța a fost administrată recent.
Prin urmare, dacă analiza sanguină arată valoare zero, iar în urină sunt prezenți doar metaboliți, persoana nu se află sub influența activă a substanței respective și nu există riscuri imediate pentru capacitatea de a conduce sau pentru reacțiile psihomotorii.
Așa cum explică medicul specialist Radu Țincu, această diferență între sânge și urină este esențială pentru interpretarea corectă a testelor antidrog și pentru evaluarea siguranței șoferilor în trafic.
