Ritmul scumpirilor rămâne la cote ridicate la început de an. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, rata anuală a inflației a ajuns în ianuarie 2026 la 9,62%, ușor sub nivelul din decembrie 2025 (9,69%), dar suficient de mare încât să mențină presiunea pe bugetele familiilor.
Cea mai mare presiune vine din zona serviciilor, unde prețurile sunt cu 11,59% peste nivelul din urmă cu un an. Produsele nealimentare s-au scumpit cu aproape 10%, iar alimentele cu 7,86%.
Cafeaua, lider absolut la scumpiri. Fructele și dulciurile, tot mai greu de pus în coș
În zona alimentară, unele creșteri sunt spectaculoase:
- Cafeaua s-a scumpit cu 24,66%
- Fructele proaspete: +17,14%
- Produsele din zahăr și mierea: +13,83%
- Ouăle: +13,06%
- Carnea de bovine: +11,99%
- Laptele: +10,95%
- Pâinea: +9,91%
- Uleiul: +10,52%
- Chiar și berea (+7,37%) și vinul (+6,16%) au devenit mai scumpe.
Există și câteva ieftiniri punctuale: cartofii s-au ieftinit cu peste 10%, iar făina și mălaiul au consemnat scăderi ușoare. Însă acestea nu reușesc să compenseze valul general de creșteri.
Serviciile sar în aer: biletele CFR +24%, reparațiile și chiriile cresc constant
La servicii, scumpirile sunt și mai vizibile:
- Biletele CFR: +24,40%
- Servicii de igienă și cosmetică: +17,75%
- Reparații auto: +14,67%
- Confecționare și reparare încălțăminte/îmbrăcăminte: +14,87%
- Asistență medicală: +13,16%
- Transport urban: +11,23%
- Chiriile: +8,27%
Singura scădere notabilă apare la serviciile poștale (-3,44%).
Șocul energiei: +59% la electricitate după eliminarea plafonării
Cea mai dură lovitură vine însă din zona nealimentară. Energia electrică s-a scumpit cu 59,33%, după eliminarea schemei de plafonare.
Alte creșteri importante:
- Energie termică: +15,61%
- Cărți, ziare, reviste: +10,10%
- Detergenți: +9,10%
- Tutun și țigări: +7,25%
- Medicamente: +4,09%
- Combustibili: +3,46%
De această dată, spre deosebire de lunile anterioare, nu s-au mai înregistrat ieftiniri la categoria nealimentare.
O schimbare discretă, dar importantă: jocurile de noroc intră în calculul inflației
Din ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse oficial în calculul indicelui prețurilor de consum. În prima lună de raportare, acestea s-au scumpit cu 2,6% față de decembrie.
Datele statistice arată amploarea fenomenului: doar în primele șase luni din 2025, românii au cheltuit aproximativ 5,5 miliarde de lei pe pariuri sportive, loterii și cazinouri online.
România generează 0,33% din economia globală, dar reprezintă 3,1% din tranzacțiile online cu cardul pentru jocuri de noroc la nivel mondial, un dezechilibru care a atras atenția specialiștilor.
Primul avertisment public a venit încă din iunie 2024, când Banca Națională a României, prin directorul Direcției de stabilitate financiară, Florian Neagu, semnala că cele mai multe tranzacții online făcute de români cu cardul sunt legate de jocurile de noroc.
Deși rata anuală a inflației a coborât ușor față de finalul lui 2025, structura scumpirilor arată o presiune persistentă în zone esențiale: energie, transport, servicii și produse de bază.
Pentru consumatori, diferența de câteva sutimi în statistici contează mai puțin decât factura la curent, prețul biletului de tren sau costul coșului zilnic din supermarket.
