Postul Paștelui 2026 începe cu 40 de zile înainte de sărbătoarea Învierii Domnului și este considerat cel mai aspru post din an. Este o perioadă de rugăciune, abstinență și pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În tradiția ortodoxă, această etapă poartă numele de Postul Mare și are reguli bine stabilite.
Când începe Postul Paștelui 2026
În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie. Postul face trimitere la cele 40 de zile și 40 de nopți în care Mântuitorul a postit înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. Totodată, amintește de postul lui Moise pe Muntele Sinai, când a primit Tablele Legii.
Pentru credincioși, postul înseamnă nu doar reținerea de la anumite alimente, ci și disciplină spirituală. Postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc, prin rugăciune, iertare și renunțarea la gânduri și fapte dăunătoare.
Începutul Postului Paștelui este precedat de două momente importante. Lăsata Secului de carne are loc cu o săptămână înainte de debutul efectiv al postului și marchează ultima zi în care se mai consumă carne. În 2026, aceasta a fost pe 15 februarie, în Duminica Înfricoșatei Judecăți.
Urmează Săptămâna Albă, perioadă în care sunt permise lactatele, ouăle și brânzeturile. Este o etapă de tranziție, care ajută organismul să intre treptat în regimul alimentar mai strict.
Lăsata Secului de brânză este ultima zi în care se mai pot consuma produse lactate și ouă. Această zi mai este cunoscută și drept Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Tradiția spune că în această zi credincioșii își cer iertare unii altora pentru a începe postul cu sufletul împăcat.
Postul Paștelui 2026 începe luni, 23 februarie.
Zilele cu dezlegare la pește în 2026
Postul Mare este cel mai sever post din calendarul ortodox. Spre deosebire de Postul Crăciunului, zilele cu dezlegare la pește sunt puține. În 2026, există doar două zile în care se permite consumul de pește: 25 martie, când este sărbătorită Buna Vestire, și 5 aprilie, în Duminica Floriilor. Aceste dezlegări nu sunt întâmplătoare. Ele sunt stabilite de tradiția Bisericii și sunt legate de sărbători importante. Dezlegarea la pește este privită ca o bucurie și o întărire pentru credincioșii care postesc.
Postul este considerat o datorie a fiecărui credincios, însă Biserica a stabilit îndrumări adaptate condițiilor actuale. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în 1956, reguli clare privind respectarea posturilor. Copiii până la 7 ani sunt dezlegați complet de la post. Ei pot consuma orice aliment pe tot parcursul anului.
Pentru copiii între 7 și 12 ani și pentru persoanele cu probleme de sănătate, postul este obligatoriu în anumite zile: toate miercurile și vinerile din an, prima și ultima săptămână din Postul Paștelui și din Postul Crăciunului, perioada 24-29 iunie din Postul Sfinților Apostoli, intervalul 1-15 august, precum și în zilele de 29 august, 14 septembrie, 24 decembrie și 5 ianuarie.
În restul perioadelor din marile posturi, copiii și persoanele bolnave pot consuma pește, ouă, lapte și brânză.
Tradiții și obiceiuri în Postul Paștelui
Postul Mare nu înseamnă doar restricții alimentare. În tradiția românească, această perioadă este legată de curățenia generală a casei și a gospodăriei. Este un gest simbolic de pregătire pentru Lumina Învierii.
Gospodinele spală, aerisesc și pregătesc casa pentru sărbătoare. În paralel, credincioșii participă la slujbele speciale din această perioadă, precum Deniile.
În multe sate, oamenii merg în grup la biserică și țin priveghere, mai ales în Săptămâna Mare.
Pe măsură ce postul se apropie de final, începe pregătirea pentru Paște. Vopsitul ouălor are loc în Săptămâna Mare. Culoarea roșie simbolizează sângele lui Hristos și viața veșnică. Galbenul reprezintă lumina, iar verdele renașterea.
Pe durata Postului Paștelui nu se oficiază nunți și botezuri. Motivul este legat de atmosfera de sobrietate și reculegere, incompatibilă cu petrecerile și mesele festive care urmează acestor evenimente.
Rugăciuni rostite în Postul Mare
În această perioadă, un loc central îl ocupă rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, rostită frecvent în biserici:
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.
De asemenea, este rostită rugăciunea generală pentru zilele de post:
„Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și biruință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hristoase, Dumnezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.
