Mugur Isărescu a afirmat că România nu poate discuta serios despre un termen de intrare în zona euro înainte de stabilizarea indicatorilor fiscali. În opinia sa, reducerea deficitului bugetar la 3% este un obiectiv dificil, dar obligatoriu.
Deficitul bugetar, condiție esențială pentru aderarea la euro
„Când vom reuși să ducem deficitul bugetar la 3% – și nu este o treabă ușoară – vom începe să discutăm despre un termen. Dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii 2-3 ani, funcționează, probabil că discutăm în 5 ani despre intrarea în zona euro”
Guvernatorul a subliniat că disciplina bugetară este esențială pentru stabilitatea macroeconomică și pentru menținerea credibilității externe a României. El a atras atenția că procesul presupune mai mulți ani de ajustări susținute.
În contextul dezbaterilor publice privind poziția României față de alte state din regiune, Isărescu a respins comparațiile simpliste generate de aderarea Bulgariei la zona euro.
„Văd comparații: a intrat Bulgaria în zona euro, ce rușine pentru România? Dar de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia? Rușinea României că stă în aceeași grupă cu Polonia, cu Cehia, cu Ungaria. Și Polonia are circa 70% datorie publică”
Guvernatorul a explicat că reducerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB este un proces de durată. În opinia sa, simpla atingere a țintei de deficit nu este suficientă fără o dinamică favorabilă între creșterea economică și nivelul deficitului.
„Ca să scadă datoria sub 60% în România, va trebui câțiva ani buni, după ce venim cu deficitul sub 3%, să avem creștere mai mare decât deficitul, pentru că altfel aritmetic nu ai cum să ajungi la situația asta”
Potrivit acestuia, menținerea unei creșteri economice superioare deficitului bugetar este esențială pentru reducerea graduală a datoriei publice.
Impactul crizei politice asupra piețelor financiare
În cadrul aceleiași intervenții, Mugur Isărescu a făcut referire la efectele instabilității politice asupra economiei și piețelor financiare. El a menționat turbulențele din luna mai a anului trecut, care au generat ieșiri semnificative de capital.
„Pachetul de măsuri guvernamentale discutat cu Comisia Europeană a stat la baza consolidării fiscale așteptate de creditori. S-a asigurat finanțarea deficitului bugetar, păstrarea ratingului de țară și păstrarea accesului României pe piețele internaționale de capital, la împrumuturi. Asta a fost prioritatea în vară, mai ales după criza din mai, când s-a văzut ce înseamnă o criză politică, după demisia premierului. Au fost ieșiri de capital de vreo 10 miliarde de euro”
Guvernatorul a precizat că acea perioadă a pus presiune pe rezerva internațională a României, prin intervențiile necesare pentru stabilizarea pieței.
„Ne mai ajută că am depășit criza din primăvară. Am avut o cădere brutală cu rezerva internațională, prin intervențiile noastre. Acum, și datorită aurului, avem rezerve internaționale record”
Isărescu a reamintit că episoadele de instabilitate politică pot avea efecte rapide asupra cursului valutar și asupra fluxurilor de capital. În declarațiile anterioare, acesta menționase că luna mai 2025 a fost marcată de presiuni puternice pe piața valutară și de unele dintre cele mai mari ieșiri de capital din istoria recentă a României.
În concluzie, potrivit guvernatorului BNR, adoptarea monedei euro rămâne un obiectiv posibil, însă condiționat de o disciplină fiscală strictă, reducerea deficitului bugetar sub 3% și menținerea unei creșteri economice solide pe termen mediu.
