Escaladarea tensiunilor vine după loviturile aeriene aprobate de Donald Trump și omologul său israelian, care au vizat infrastructura strategică a Iranului.
Lovituri devastatoare asupra Iranului și reacția Teheranului
Ceea ce a mai rămas din conducerea Teheranului a lansat frenetic rachete și drone asupra aliaților americani, după ce Donald Trump și omologul său israelian au aprobat sâmbătă dimineață lovituri aeriene devastatoare asupra Iranului. Bombardamentul a anihilat conducerea Iranului, inclusiv uciderea liderului suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei.
Iranul a răspuns lansând rachete și drone asupra statelor arabe, Israelului și chiar asupra insulei Cipru, care găzduiește baze aeriene britanice. În arsenalul Iranului există şi racheta Khorramshahr 4. Racheta are o rază de acțiune de la 2.000 de kilometri, la 3.000 de kilometri și poate transporta un focos devastator.
Racheta Khorramshahr 4 și riscul pentru marile orașe europene
Rachetele ar putea ajunge până la Roma, Copenhaga, Budapesta și Atena, a explicat Dr. Sidharth Kaushal, cercetător senior la Royal United Services Institute, care a adăugat că racheta era o „derivată” a celor folosite de Coreea de Nord, relatează Mirror.
„S-a speculat întotdeauna că acesta ar fi fost vehiculul de lansare pentru un focos nuclear dacă iranienii ar fi dezvoltat vreodată unul”, a spus el.
Racheta Khorramshahr 4 poate fi lansată în salve și, dacă este utilizată, ar putea ajunge în zone extinse din Europa, inclusiv Grecia, Italia, Germania, Polonia și Danemarca.
Dronele Shahed și presiunea asupra apărării aeriene
Trump s-a lăudat anul trecut că programul de arme nucleare al Iranului a fost „distrus”, dar a stârnit temeri că țara ar putea dezvolta o armă de distrugere în masă dacă este lăsată în pace. Dronele sinucigașe Shahed, cu o rază de acțiune de 2.000 de kilometri, ar putea ajunge și în părți ale Europei – o serie de rachete cu raze de acțiune mai scurte ajungând deja în țări din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Emiratele Arabe Unite și Bahrain.
Deși dronele sunt mai lente decât rachetele, sunt mai ușor de lansat în număr mare și ar putea pune presiune asupra țărilor țintă dacă sunt folosite în valuri repetate pentru a epuiza apărarea aeriană. Kaushal a avertizat că, pe măsură ce SUA și Israelul continuă să atace conducerea superioară a apărării Iranului, doctrina „războiului mozaic” al țării ar putea face mai dificilă prezicerea următoarelor mișcări.
Pericolul celulelor „adormite” în Europa
Atacurile aeriene comune americano-israeliene au stârnit, de asemenea, temeri că Iranul ar putea folosi celule teroriste „adormite” pentru a ataca ținte din Europa.
O celulă „adormită” se infiltrează de obicei într-o țară și se ascunde la vedere până când este activată pentru a comite atacuri teroriste.
În acest context tensionat, autoritățile europene monitorizează atent evoluțiile, pe fondul riscurilor crescute de extindere a conflictului din Orientul Mijlociu către continentul european.
