Președintele Nicușor Dan susține miercuri, 11 martie, declarații de presă, imediat după încheierea ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată la Palatul Cotroceni. Întâlnirea a venit în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și a vizat, printre altele, analiza cererii Statelor Unite privind dislocarea temporară a avioanelor de luptă și a trupelor suplimentare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Conform informațiilor transmise de G4Media.ro, la baza aeriană Mihail Kogălniceanu ar urma să fie dislocate avioane de realimentare în zbor și echipamente tehnice de suport, cel mai probabil radare. Implicarea României va fi restrânsă la furnizarea de suport logistic.
Principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan:
„Am avut azi o ședință a CSAT. Am discutat de situația din Orientul Mijlociu, din perspectivă militară, cu instituțiile responsabile, cu previziuni pe termen scurt, mediu și lung.
Am vorbit de situația românilor din zonă, am discutat cu doamna ministru de Externe. Până la acest moment au revenit din zonă aproximativ 5.700 de oameni, din care 3.700 au fost ajutați de autorități.
Am discutat de partea politică a acestui conflict, evident România împreună cu țările europene încearcă prin mijloace diplomatice, politice să oprească acest război care are consecințe asupra economiei noastre și a românilor care trăiesc în zonă.
Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională ale petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei și discuții: premierul, ministrul de Finanțe, ministrul Energiei asupra scenariilor la care să ne așteptăm și care va fi reacția statului român.
În ceea ce privește gazul, guvernul a adoptat o schemă de plafonare a prețurilor de la 1 aprilie.
Și punctul al treilea al discuției de azi a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România.
E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu.
Aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis.
În măsura în care Parlamentul aprobă în ședință, ele vor fi dislocate în baza parteneriatului România-SUA, o colaborare similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.
Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură.”
Cum ar putea România fi implicată în conflictul SUA-Iran
Ședința, care a început la ora 9:30, a reunit principalii lideri ai statului român: premierul Ilie Bolojan, miniștrii Apărării, Interne, Afacerilor Externe și Finanțelor, precum și conducerea serviciilor de informații și Statului Major al Apărării. De asemenea, au fost invitați să participe experți relevanți pentru subiectele discutate, printre care și Bogdan Ivan, ministrul Energiei, pentru evaluarea impactului evenimentelor din Orient asupra pieței petroliere.
Pe ordinea de zi s-au aflat trei teme principale:
- Situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru securitatea României.
- Evaluarea efectelor evenimentelor internaționale asupra pieței petroliere interne.
- Analiza dislocării temporare a capabilităților militare pe teritoriul României.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg și Reuters, solicitarea SUA, transmisă prin Pentagon, vizează desfășurarea temporară de avioane de luptă și militari suplimentari la baza de la Kogălniceanu, ca parte a operațiunilor militare din Orientul Mijlociu. Până în acest moment, nici Pentagonul, nici Departamentul de Stat al SUA nu au confirmat oficial informațiile.
