Ilie Bolojan a anunțat marți seara, după ședința cu liderii României, că vârsta de pensionare pentru polițiști și militari urmează să crească. Premierul a precizat că măsura face parte dintr-un pachet mai amplu care vizează reducerea cheltuielilor și modificarea sistemului de pensii. De asemenea, vor apărea modificări și la pensiile speciale.
Crește vârsta de pensionare pentru militari și polițiști
Premierul României, Ilie Bolojan, a anunțat marți că vârsta de pensionare pentru militari și polițiști ar urma să fie majorată.
„Prin măsurile propuse pentru adminstrația centrală se vor aplica măsuri de auditarea cheltuielilor de personal, creșterea vârstei de pensionare în sectoare care țin de ordine publică și siguranță națională”, a precizat acesta potrivit adevarul.ro.
În ultima perioadă, sindicatele din Poliție și Armată au atras atenția că Legea 282/2023 reglementează deja creșterea etapizată a vârstei de pensionare pentru angajații din cadrul Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Conform legii, vârsta standard de pensionare pentru militari și polițiști crește treptat de la 60 la 65 de ani, până în 2035, iar majorarea ar urma să înceapă din anul 2031 și se va aplica eșalonat, cu câte un an în fiecare an mai exact:
– în 2031 – 61 de ani;
– 2032 – 62 de ani;
– 2033 – 63 de ani;
– 2034 – 64 de ani;
– 2035 – 65 de ani.
Cu toate acestea, în proiectul ordonanței privind reforma administrativă, pus în dezbatere pe 18 februarie, se menționează că, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Guvernul va aproba propunerea MApN și MAI privind reforma pensiilor militare.
Documentul prevede:
„Art. LVI. (1) Având în vedere excepția prevăzută la art. XLIX alin. (1), pentru instituțiile publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat.
(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr.223/2015
privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ.”
În urmă cu câteva zile, premierul a oferit explicații suplimentare privind reforma pensiilor militare și posibilele excepții.
„Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu privind vârsta de pensionare şi nivelul pensiei. E vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de Apărare, zona de ordine publică și siguranță națională, dar și aici trebuie făcute câteva precizări. Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă. De exemplu, parașutiștii, jandarmii care sunt în linia 1, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi care să însemne ani de muncă echivalenți mai mari decât anii normali, deci o pensionare mai rapidă”, a spus Bolojan.
Apar modificări la pensiile speciale
În România există mai multe categorii de pensii de serviciu, denumite generic pensii speciale, reglementate prin legi speciale, iar acestea stabilesc atât cuantumul venitului, cât și vârsta de pensionare diferit față de sistemul public.
Beneficiarii primesc pensiile prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), dar și prin casele sectoriale de pensii ale MApN și MAI, precum și prin Casa sectorială de pensii a Serviciul Român de Informații (SRI).
Printre categoriile de pensii speciale plătite de CNPP se află cele acordate în baza următoarelor acte normative:
– Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României
– Legea 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar
– Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România
– Legea 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor
– Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
Pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curții de Conturi: Legea 7/2016 și Decizia CCR 297/2012 a Curtea Constituțională a României.
În cazul magistraților, Curtea Constituțională a admis că modificările privind creșterea vârstei de pensionare și diminuarea cuantumului pensiei sunt constituționale. Proiectul de reformă propune ca pensia să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În prezent, nivelul este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate.
Documentul mai prevede și majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani. Noile reguli ar urma să fie introduse treptat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Potrivit propunerii, în 2042 magistrații ar urma să se pensioneze la 65 de ani.
Exceptând pensiile de serviciu acordate foștilor angajați din Aviația Civilă, celelalte categorii – foști diplomați sau consuli, foști funcționari parlamentari, foști grefieri sau personal auxiliar din parchete, foști angajați ai Curții de Conturi – au stabilită vârsta de pensionare la 60 de ani.
Pentru aceste categorii, cuantumul pensiei este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de pensionare.
