Consultările politice de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, au adus mai multă claritate asupra pozițiilor partidelor, dar nu și o soluție pentru criza guvernamentală. După aproape șapte ore de discuții cu liderii coaliției, concluzia generală este că negocierile rămân blocate, iar un compromis rapid nu se conturează.
La finalul rundelor de consultări, președintele a transmis un mesaj de calm, afirmând că situația poate fi gestionată: „Calm și vom trece prin asta”. În culise însă, reprezentanții partidelor au prezentat scenarii incompatibile între ele, fără un punct comun real care să ducă la stabilizarea Guvernului.
Poziții rigide între partide și consens doar împotriva AUR
Surse politice afirmă că PSD, PNL, USR și UDMR au venit la Cotroceni cu poziții deja fixate, fără flexibilitate reală în privința soluțiilor politice. Singurul punct comun între formațiuni a fost refuzul explicit de a colabora cu AUR în configurarea unei noi majorități parlamentare.
Deși liderii au vorbit despre „dezescaladare”, termen folosit frecvent în spațiul public, discuțiile nu au fost dublate de propuneri concrete care să deblocheze situația. Din acest motiv, consultările au fost descrise de participanți ca fiind mai degrabă un exercițiu de poziționare politică decât o negociere propriu-zisă.
Delegatia PSD, formată din Sorin Grindeanu, Claudiu Manda și Marian Neacșu, a anunțat că partidul își menține decizia de a-și retrage miniștrii din Guvern. Decizia a fost confirmată ulterior în cadrul conducerii partidului, iar demisiile urmează să fie formalizate după ședința de Guvern, în cursul zilei de joi.
În discuțiile de la Cotroceni, Sorin Grindeanu i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că PSD ia în calcul sesizarea Curții Constituționale, pentru a clarifica efectele juridice ale retragerii miniștrilor asupra existenței Guvernului. Miza este interpretarea constituțională a situației: dacă modificarea componenței politice echivalează sau nu cu o schimbare de guvern care ar necesita un nou vot de încredere în Parlament.
În paralel, PSD ia în calcul și varianta unei moțiuni de cenzură, însă aceasta este văzută mai degrabă ca o soluție de ultimă instanță.
Opoziția pregătește propriul demers în Parlament
În același timp, AUR, condus de George Simion, pregătește o moțiune de cenzură care ar putea fi depusă în jurul datei de 13 mai. Formațiunea a anunțat că este dispusă să susțină orice inițiativă parlamentară care vizează demiterea Guvernului Bolojan, inclusiv din partea altor partide.
Această poziționare complică suplimentar calculele politice, în condițiile în care opoziția încearcă să capitalizeze tensiunile din coaliție.
Premierul Ilie Bolojan a menținut la consultările de la Cotroceni aceeași linie publică exprimată anterior: schimbarea prim-ministrului nu garantează rezolvarea problemelor structurale din coaliție.
În discuțiile informale, Bolojan ar fi sugerat că o eventuală rotație a premierului nu ar împiedica reapariția acelorași blocaje politice în viitor, dacă nu se schimbă mecanismul de funcționare al coaliției.
Varianta unui premier tehnocrat rămâne incertă
După discuțiile cu președintele, liderul USR Dominic Fritz a declarat că varianta unui premier tehnocrat nu a fost discutată formal în cadrul consultărilor. În schimb, reprezentanții minorităților naționale au avansat ideea unui premier independent, ca posibilă soluție de compromis.
În acest moment, scenariul unei intervenții directe a președintelui rămâne unul de rezervă. Potrivit informațiilor din mediul politic, Nicușor Dan ar putea propune un nume de prim-ministru doar dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord sau dacă nu se poate forma o nouă majoritate parlamentară.
Refuzul colaborării cu AUR complică formarea majorității
Atât UDMR, cât și reprezentanții minorităților au exclus ferm posibilitatea unei colaborări cu AUR pentru susținerea unui guvern minoritar. PSD și PNL au transmis mesaje similare, iar USR a respins și el ideea unei negocieri formale cu formațiunea condusă de George Simion.
Totuși, în eventualitatea unui vot în Parlament, actuala configurație pro-europeană ar avea nevoie de aproximativ 52 de voturi suplimentare pentru a atinge majoritatea de 233 de mandate. Aceste voturi ar putea proveni fie din opoziție, fie din zona partidelor mai mici sau a parlamentarilor neafiliați, ceea ce face ecuația politică și mai imprevizibilă.
Consultările de la Cotroceni au confirmat mai degrabă blocajul politic decât o cale de ieșire din criză. În lipsa unui compromis între partide, presiunea se mută pe deciziile instituționale din următoarele zile, inclusiv pe eventuale sesizări la Curtea Constituțională, pe mișcările din Parlament și pe rolul pe care președintele Nicușor Dan îl poate juca în desemnarea unei soluții de avarie pentru conducerea Guvernului.
