Proiectul de lege care vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar urmează să fie adoptat în ședința extraordinară de Guvern programată pentru joi, 30 aprilie. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, care a precizat că documentul va intra pe agenda Guvernului imediat ce vor fi îndeplinite toate condițiile legale.
Cine sunt românii cărora li se vor tăia veniturile cu 85%. Măsura va fi adoptată joi în ședința de Guvern
Este vorba despre proiectul de lege privind unele măsuri aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual plătit din fonduri publice, cunoscut în spațiul public drept legea cumulului pensie–salariu. Potrivit declarațiilor oficiale, actul normativ ar urma să fie adoptat fără alte amânări, după o întârziere tehnică înregistrată în ziua precedentă.
Inițial, proiectul trebuia aprobat în ședința de Guvern de miercuri, însă procedura a fost amânată din cauza lipsei avizului necesar din partea Consiliul Legislativ. Reprezentanții Executivului au explicat că această etapă este obligatorie în procesul legislativ, iar fără acest aviz proiectul nu putea fi adoptat.
„El va veni mâine dimineaţă, la ora 09.00 – 09.30, după care va fi adoptat proiectul de lege. Deci e doar o mică întârziere”, a declarat Ioana Dogioiu, subliniind că nu este vorba despre o blocare a inițiativei, ci despre o etapă procedurală.
Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri anunțat anterior de prim-ministrul Ilie Bolojan, care vizează reducerea cheltuielilor din sistemul public și creșterea sustenabilității bugetare. Autoritățile susțin că aceste modificări sunt necesare pentru a corecta dezechilibrele existente și pentru a eficientiza utilizarea fondurilor publice.
În centrul proiectului se află reglementarea situațiilor în care persoane pensionate continuă să lucreze în instituții publice și să încaseze simultan pensia și salariul. Conform propunerii, cumulul pensiei cu salariul în sistemul public va fi permis doar în anumite condiții stricte.
Premierul Ilie Bolojan a explicat, încă din luna martie, modul în care ar urma să funcționeze această măsură. „Cumulul pensiei cu salariul (în instituțiile publice – n.red.) va fi posibil dacă renunţi la 85% din valoarea pensiei, pensie specială. Dacă ai lucrat la pensie contributivă, şi-ai făcut toată vechimea, nu e niciun fel de problemă. Avem cel puţin 15.000 de angajaţi în această situaţie şi atunci noi trebuie să facem o reducere de personal în administraţie, e anormal să dai un om care nu are altă sursă de venit şi să ţii un om care s-a pensionat la 50-52 de ani, s-a reangajat a doua zi la stat şi care are, totuşi, o sursă de venit”, a declarat acesta.
Prin această afirmație, premierul a evidențiat două obiective principale ale legii. Pe de o parte, reducerea cheltuielilor publice, iar pe de altă parte, crearea unor condiții mai echitabile pe piața muncii din sectorul bugetar.
Executivul susține că actuala situație permite existența unor venituri duble din bugetul de stat, în condițiile în care unele persoane se pensionează la vârste relativ reduse și revin imediat în sistemul public. Această practică este considerată inechitabilă în raport cu alte categorii de angajați.
Câți români vor pierde aceste beneficii
Potrivit datelor prezentate de Guvern, există cel puțin 15.000 de angajați aflați în această situație. În acest context, autoritățile consideră că limitarea cumulului pensiei cu salariul poate contribui la o redistribuire mai eficientă a resurselor.
Un alt element important al proiectului este aplicarea sa în domeniul Educației. Conform prevederilor, cumulul pensiei cu salariul va mai fi permis în acest sector doar până la finalul anului 2026. După această dată, regulile vor deveni mai restrictive.
Totuși, legea prevede și o serie de excepții. Anumite categorii profesionale nu vor fi afectate de noile reguli. Este cazul militarilor și polițiștilor din sistemul superior militar și juridic, care își desfășoară activitatea în cadrul instituțiilor de formare, precum Academia Militară sau Academia de Poliție.
Aceste categorii vor putea continua să încaseze pensia de serviciu integrală, chiar dacă desfășoară activități în sistemul public. Motivația acestei excepții ține de specificul profesiilor și de nevoia de continuitate în formarea cadrelor.
În plus, proiectul stabilește că anumite funcții publice nu vor intra sub incidența noilor reguli. Este vorba despre persoanele alese în funcții publice sau numite în instituții și autorități prin hotărâri ale Parlamentului.
Printre acestea se numără judecătorii Curtea Constituțională a României, instituția Avocatul Poporului, dar și membri ai Consiliul Național al Audiovizualului, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenței și Autoritatea Electorală Permanentă.
Aceste excepții reflectă statutul special al acestor funcții și modul de numire sau alegere, care diferă de cel al funcționarilor publici obișnuiți.
Adoptarea acestui proiect de lege vine într-un context politic și economic complex, în care autoritățile încearcă să reducă deficitul bugetar și să optimizeze cheltuielile statului. Măsura este una dintre cele mai discutate din pachetul de reforme anunțat de Guvern.
În același timp, proiectul a generat dezbateri în spațiul public, în special în ceea ce privește impactul asupra unor categorii profesionale și asupra sistemului public în ansamblu. Susținătorii măsurii consideră că aceasta aduce echitate, în timp ce criticii atrag atenția asupra riscului de pierdere a unor specialiști din sistem.
Guvernul susține însă că măsura este necesară și că va contribui la o mai bună gestionare a resurselor publice. Potrivit Executivului, obiectivul principal este eliminarea situațiilor în care aceeași persoană beneficiază simultan de două surse de venit din bugetul de stat.
În perioada următoare, după adoptarea proiectului în Guvern, acesta va urma parcursul legislativ în Parlament, unde ar putea suferi modificări. Dezbaterile parlamentare vor fi esențiale pentru forma finală a legii.
Pentru moment, autoritățile se concentrează pe adoptarea rapidă a proiectului, astfel încât măsurile să poată fi implementate în cel mai scurt timp. Potrivit declarațiilor oficiale, întârzierea de o zi nu afectează calendarul general al reformei.
Decizia finală va fi luată în ședința de Guvern de joi, după primirea avizului de la Consiliul Legislativ. Dacă proiectul va fi adoptat, acesta va marca un pas important în strategia Guvernului de restructurare a sistemului public.
