Cu doar ore înaintea celui mai important vot din mandatul Guvernului Ilie Bolojan, opoziția primește o lovitură neașteptată. Partidul UNIT — formațiune ai cărei șase parlamentari au intrat în Legislativul actual pe listele POT (Partidul Oamenilor Tineri) — a anunțat duminică seara că, deși au semnat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, nu o vor vota marți, 5 mai.
Răsturnare de situație. Primii șase parlamentari din opoziție care anunță că voteză împotriva moțiunii de cenzură. „Nu facem jocurile PSD – AUR”
Decizia, comunicată printr-o postare publicată pe Facebook de deputatul Andrei Csillag, complică serios calculele opoziției. PSD și AUR, care aveau aritmetic 219 voturi sigure (129 + 90), aveau nevoie de încă 14 voturi din partidele mai mici pentru a atinge pragul de 233 necesar demiterii Guvernului. Cele șase voturi pe care UNIT le retrage din ecuație lasă o gaură semnificativă în coaliția temporară formată împotriva premierului.
„Nu votăm o moțiune fără soluții”
Deputatul Andrei Csillag, președinte executiv al Partidului UNIT, a explicat în detaliu motivele deciziei într-un mesaj amplu publicat pe rețelele sociale.
„Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții! Pe 20 aprilie, Partidul Social Democrat — principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale — a decis să adâncească criza economică, suprapunându-i una politică, iar pe 28 aprilie, cu complicitatea bizară a colegilor noștri de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, au concretizat haosul printr-o mișcare politică lipsită de substanță: o moțiune de cenzură care nu propune schimbarea direcției, ci doar înlocuirea unui om”, a scris Csillag.
Acuzația e gravă și ține de însăși fundamentarea moțiunii. Csillag susține că, în discuțiile purtate cu inițiatorii, parlamentarii UNIT au cerut explicit să vadă o alternativă concretă la actuala guvernare. Răspunsul a fost, conform acestuia, gol.
„Am purtat discuții cu inițiatorii. Am căutat să înțelegem soluția propusă. Nu există. Nu există o alternativă de guvernare, nu există un plan economic nou, doar dorința de a schimba un nume”, susține deputatul.
Mesajul lui Csillag merge mai departe și formulează o concluzie care se aliniază uimitor de bine cu narațiunea publică a premierului din ultimele zile. UNIT susține că, în urma discuțiilor cu Bolojan însuși, a primit confirmarea că nu există intenția schimbării politicilor actuale — ceea ce înseamnă că moțiunea nu vizează direcția politică, ci omul care o reprezintă.
„Devine evident că miza reală este eliminarea unui personaj devenit incomod, un om care a început să «aprindă lumina» în zone în care interesele vechi preferă întunericul”, scrie Csillag.
Sintagma „aprinde lumina” trimite direct la sloganul folosit duminică seară de manifestanții pro-Bolojan din Piața Victoriei și Oradea, care s-au mobilizat sub mesajele „aprindem lumina” și „deratizare”. Coincidența — sau alinierea — este greu de ignorat.
Cine sunt cei șase parlamentari ai UNIT
Partidul UNIT, format după rupturi succesive în interiorul POT, are în prezent șase parlamentari aleși inițial pe listele Partidului Oamenilor Tineri condus de Anamaria Gavrilă. Lista completă, conform anunțului oficial:
Aurora Tasica Simu – președinte, deputat de Cluj
Andrei Csillag – președinte executiv, deputat de Bistrița
Dumitrița Albu – deputat de Diaspora, prim-vicepreședinte al partidului
Călin Groza – deputat de Maramureș
Ștefan Borțun – senator de Tulcea
Gheorghe-Petru Pîclișan – deputat de Botoșani
Dumitrița Albu a vorbit deschis, în declarațiile pentru ProTV, despre presiunile la care sunt supuși parlamentarii formațiunii: „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri… Stilul clasic de intimidare. În momentul în care se folosesc aceleași tactici bolșevice, îmi pun întrebarea ce schimbare va avea loc?”
Declarațiile sugerează un climat tensionat în culisele Parlamentului, cu negocieri și — conform afirmațiilor — amenințări care depășesc limitele unei dezbateri democratice obișnuite.
De ce au semnat, dacă nu votează
Aici intervine paradoxul aparent al deciziei UNIT, pe care Csillag îl explică în finalul postării: parlamentarii formațiunii au semnat moțiunea „pentru a permite clarificarea rapidă a situației politice. România nu își permite un blocaj prelungit. Însă votul nostru trebuie să reflecte interesul public, nu calcule politice de culise.”
Logica e una procedurală. Moțiunea de cenzură nu putea fi depusă fără un număr minim de semnături — o pătrime din parlamentari, conform articolului 113 din Constituție. Prin semnarea ei, UNIT a permis ca dezbaterea să aibă loc și ca tensiunea politică acumulată în ultimele săptămâni să se descarce într-un moment clar, marți, în plenul Parlamentului. Dar votul efectiv, susțin parlamentarii UNIT, trebuie făcut pe fond, nu pe formă.
Este o poziție riscantă politic. PSD și AUR vor interpreta cu siguranță gestul ca o „trădare” de ultim moment, în timp ce coaliția de guvernare — în special PNL și USR — va vedea în UNIT un partener tactic într-un moment critic.
Implicațiile asupra votului de marți
Aritmetica votului de marți era deja delicată pentru opoziție. Conform calculelor publice, PSD și AUR aveau nevoie de 14 voturi suplimentare pe lângă cele 219 ale propriilor parlamentari. Aceste voturi urmau să vină din partidele mai mici — PACE, SOS România, POT, neafiliații — și din eventuali parlamentari liberali sau social-democrați care ar fi votat „pe contra” partidului propriu.
Pierderea celor șase voturi UNIT înseamnă că opoziția trebuie acum să găsească 20 de voturi suplimentare din zonele cele mai imprevizibile. Și mai mult, anunțul de duminică seara nu vine singur. Tot weekendul, surse din Parlament au transmis presei că un grup de 16 parlamentari aleși inițial pe listele POT, reuniți acum în formațiunea „Uniți pentru România”, condiționează sprijinul pentru moțiune de existența unei „soluții clare de guvernare” — exact obiecția pe care o ridică și UNIT.
Cu fiecare oră care trece, baza pe care PSD și AUR contau pentru a doborî Guvernul Bolojan se erodează. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, afirma de altfel pe Facebook, în zilele anterioare, că „nu toți cei care semnează o moțiune o și votează” și că unii dintre semnatari „au fost forțați” să o facă.
Pentru ca Bolojan să rămână premier, e nevoie ca minimum 22 dintre cei 253-254 de parlamentari care au semnat moțiunea să nu o voteze efectiv marți. Cele șase voturi UNIT, plus retragerile semnalate din alte grupuri, aduc opoziția periculos de aproape de pragul de eșec.
Bolojan câștigă bătălia comunicațională
Decizia UNIT vine după o secvență de comunicare excelent calibrată din partea premierului. Bolojan a transmis duminică seara, după manifestațiile de susținere din Piața Victoriei și Oradea, un mesaj scurt care a devenit viral peste noapte: „Vă mulțumesc celor care și azi, în piețe și în online, m-au sprijinit. (…) Respect pentru România!”.
În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis personal fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat — exact subiectul folosit de PSD și AUR ca acuzație principală în textul moțiunii. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români”, a scris Gheorghiu.
Mesajul lui Csillag de duminică seara — cu trimiterea explicită la „aprinderea luminii” — pare să confirme că ofensiva comunicațională a Guvernului a dat roade. UNIT prezintă, în esență, exact narațiunea de care premierul are nevoie pentru a-și consolida poziția: opoziția nu are alternativă, miza nu este reforma, ci „eliminarea unui personaj incomod”.
Tensiuni și în interiorul taberei pro-moțiune
Decizia UNIT nu e singurul indiciu că proiectul de demitere a Guvernului Bolojan se poate prăbuși la propriu în ultimele ore. În interiorul PSD, senatoarea Victoria Stoiciu și-a dat demisia din partid, iar primarul social-democrat al Buzăului, Constantin Toma, a catalogat moțiunea drept „o mare greșeală”. Mai mulți primari și aleși locali PSD au transmis public sau privat semnale similare.
În interiorul POT, 10 deputați au cerut chiar redenumirea grupului parlamentar pentru a se distanța de lidera Anamaria Gavrilă — demers suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților după depunerea moțiunii.
Pe scurt, opoziția care părea să marșeze unită spre votul de marți se fragmentează vizibil. Iar UNIT este primul partid care formalizează public ruptura.
Marți, ora 11:00, votul decisiv
Votul moțiunii de cenzură va avea loc marți, 5 mai 2026, începând cu ora 11:00, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Procedura este vot secret cu bile, iar pragul necesar pentru demiterea Guvernului este de 233 de voturi „pentru” din totalul de 463 de parlamentari.
În condițiile actuale, cu UNIT ieșit oficial din ecuație și cu alte grupuri parlamentare semnalând nemulțumiri, șansele ca moțiunea să treacă scad considerabil față de estimările inițiale. Bolojan poate respira ceva mai ușor luni dimineața. Dar într-un Parlament unde votul este secret și negocierile continuă până în ultima clipă, nimic nu este sigur până nu se numără ultima bilă.
Decizia UNIT poate rămâne, indiferent de rezultatul de marți, unul dintre cele mai importante anunțuri politice ale acestei săptămâni. A demonstrat că, într-un Parlament atomizat, șase voturi pot face diferența între un guvern care cade și unul care supraviețuiește. Și că, uneori, semnătura pe un document nu garantează nimic.
