România primește o veste cu două tăișuri de la Comisia Europeană: recuperează o parte din fondurile blocate prin PNRR, dar pierde definitiv aproape 460 de milioane de euro din cauza reformelor întârziate sau aplicate incomplet.
România pierde 460 milioane de euro din PNRR
Decizia finală privind cererea de plată nr. 3 din PNRR confirmă un bilanț mixt pentru România. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, țara noastră a reușit să recupereze o parte consistentă din sumele suspendate, dar a pierdut definitiv o sumă semnificativă.
„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a spus ministrul Dragoș Pîslaru.
Cererea fusese depusă încă din decembrie 2023, însă evaluarea negativă a unor reforme a dus la suspendarea banilor în 2025. România a avut ulterior timp să corecteze problemele, însă nu toate jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător.
Ministrul a explicat că patru jaloane importante nu au fost implementate corect, în ciuda perioadei suplimentare acordate.
„Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a mai adăugat ministrul.
Una dintre cele mai importante reușite rămâne reforma pensiilor speciale, unde o mare parte din bani a fost recuperată, în ciuda întârzierilor.
„Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit”, a continuat Pîslaru.
Probleme majore la companiile de stat
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în sectorul companiilor de stat, în special din energie și transporturi, unde Bruxelles-ul a identificat probleme de transparență și profesionalism.
„Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. (…) Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, a mai precizat ministrul.
Situația este similară și în transporturi.
„Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi (…) Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”, a spus ministrul.
Cine este responsabil pentru pierderi
Ministrul a avut un mesaj dur la adresa clasei politice, pe care o consideră principalul vinovat pentru situația actuală.
„Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism. Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile. Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți. Cine plătește? Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată (…) Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”, a conchis ministrul Dragoș Pîslaru.
Din păcate, România riscă să piardă în continuare fonduri importante dacă reformele nu sunt aplicate rapid și corect.
