Un caz care a atras atenția opiniei publice este cel al lui Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, un manager cu experiență în sectorul energetic și financiar, care, potrivit declarației sale de avere din 2024, cumulează nu mai puțin de 11 surse de venit lunare. Șase dintre acestea provin din funcții în companii la care statul român este acționar, iar alte cinci din mediul privat. În total, veniturile sale depășesc 710.000 de lei anual, ceea ce înseamnă aproximativ 2.800 de lei pentru fiecare zi lucrătoare din an.
Bolojan și Nicușor Dan dau unui singur om 11 salarii foarte mari.
În vârstă de 45 de ani, absolvent al Facultății de Administrare a Afacerilor din cadrul ASE și cu un master în Business Administration, Benghea Mălăieș și-a început cariera în consultanță, lucrând pentru companii internaționale precum McKinsey & Company și Ernst & Young. Între 2005 și 2007 a fost director de cabinet și consilier al ministrului Finanțelor de la acea vreme, Sebastian Vlădescu, poziție care i-a facilitat ulterior accesul în numeroase consilii de administrație ale companiilor de stat.
În prezent, este membru în consiliile de administrație ale Nuclearelectrica, Romgaz și Rasirom. În paralel, ocupă funcții de director general în cinci societăți rezultate din parteneriatul dintre Tinmar Energy și Complexul Energetic Oltenia: S. Parc Fotovoltaic Turceni SA, S. Parc Fotovoltaic Rovinari SA, S. Parc Fotovoltaic Pinoasa SA, S. Parc Fotovoltaic Bohorelu SA și S. Centrala în Ciclu Combinat pe Gaz Turceni SA.
Aceste proiecte fac parte din programul de restructurare energetică al Complexului Energetic Oltenia și ar fi trebuit să producă energie verde și pe gaz. Cu toate acestea, deși firmele funcționează de aproximativ trei ani, lucrările efective nu au început, însă structurile de conducere sunt plătite constant. Doar din aceste poziții, Benghea Mălăieș a încasat peste 233.000 de lei anual, la care se adaugă indemnizațiile din consiliile de administrație, ajungând la peste 310.000 de lei anual din zona companiilor unde statul este acționar.
Pe lângă acestea, el mai are cinci funcții în firme private, de unde obține aproximativ 400.000 de lei anual, inclusiv din dividende. În total, cele 11 surse de venit depășesc 710.000 de lei pe an.
Numirea și menținerea lui Andrei Gabriel Benghea Mălăieș în nu mai puțin de 11 funcții plătite, șase la stat și cinci în mediul privat, ridică serioase semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate resursele publice și la mecanismele din spatele acestor numiri. În contextul în care administrația condusă de Ilie Bolojan și Nicușor Dan promovează discursul eficienței și al reformei, realitatea arată că un singur om ajunge să cumuleze venituri anuale de peste 710.000 de lei, adică aproximativ 2.800 de lei pentru fiecare zi lucrătoare.
În timp ce guvernanții cresc taxele și impozitele, iar românii abia mai au cu ce trăi de la o lună la alta, un singur om ajunge să aibă 11 salarii foarte mari. Diferența dintre oamenii de rând și cei conectați la funcții publice devine tot mai evidentă.
Așa procedează partidele când au nevoie de bani. Pun un om într-o funcție, îl angajează în mai multe locuri, iar o parte din bani pot ajunge înapoi la partid. Probabil că PNL are nevoie de bani și așa își face rost de resurse. Este o posibilitate care ar trebui verificată în mod serios de instituțiile statului. Ai luat bani, dar hai să vedem ce se întâmplă cu ei, pentru că nu este normal să existe suspiciuni și nimeni să nu clarifice situația.
Până acum nu s-a autosesizat niciun Parchet General, nici DNA, nimeni nu pare să fi urmărit traseul banilor. Ce este atât de secret? Dacă urmărești mișcările financiare și vezi unde se duc banii, îți poți da seama cine l-a pus în funcții, cine îl susține din spate și de ce a fost numit în atâtea poziții.
În România, de peste 35 de ani, există percepția că partidele își recompensează oamenii fideli prin funcții bine plătite la stat. Indiferent că vorbim despre cancerul format din PNL, PSD, UDMR și USR, practica numirilor politice în consilii de administrație nu este nouă. De multe ori, mecanismul este simplu: partidul are nevoie de resurse, promovează un om de încredere într-o poziție-cheie, iar apoi rămâne întrebarea – ce se întâmplă mai departe cu banii încasați? Cu toate acestea, la fiecare rundă de alegeri, mulți români continuă să voteze aceleași partide, iar sistemul rămâne în picioare, fără schimbări reale.
Nu este suficient să spui că totul este legal pe hârtie. Într-un stat care se dorește modern și european, nu doar legalitatea, ci și moralitatea și oportunitatea trebuie analizate. Când un singur om ajunge să încaseze echivalentul a 2.800 de lei pe zi lucrătoare dintr-un cumul de funcții, în timp ce proiectele energetice stagnează, opinia publică are dreptul să ceară explicații.
Dacă instituțiile ar urmări cu adevărat circuitul banilor și relațiile din spatele numirilor, s-ar putea vedea cine a susținut aceste promovări, cine beneficiază indirect și care este logica din spatele lor. Transparența totală ar elimina suspiciunile. Lipsa de reacție, în schimb, alimentează percepția că există un sistem închis, în care aceiași oameni gravitează în jurul puterii, indiferent de culoarea politică a guvernării.
