Reforma administrației locale din România rămâne blocată din cauza intereselor politice, susține expertul în politici publice Victor Giosan, consilier în cadrul Cancelariei premierului Ilie Bolojan. Într-un interviu amplu, acesta afirmă că formațiunile politice care controlează multe primării nu sunt interesate de schimbări reale în sistemul administrativ, deoarece actuala structură le menține influența și controlul asupra resurselor locale.
Victor Giosan, specialist cu experiență în proiecte de reformă administrativă derulate pentru instituții precum Uniunea Europeană, USAID, Banca Mondială sau Consiliul Europei, a lucrat în mai multe state din Europa de Est. Între 2018 și 2025 a fost consilier de rang înalt al UE pentru reforma administrației publice din Republica Moldova, iar în septembrie 2025 a fost cooptat în aparatul guvernamental de la București pentru a contribui la modernizarea administrației românești.
Conflict intern la vârful Guvernului
Potrivit lui Victor Giosan, prima surpriză după intrarea în executiv a fost tensiunea puternică dintre două structuri esențiale ale guvernării: Secretariatul General al Guvernului și Cancelaria Prim-ministrului. Cele două instituții, care ar trebui să colaboreze pentru coordonarea politicilor publice, ar fi ajuns într-o relație de rivalitate.
Expertul spune că situația este legată direct de jocurile politice din interiorul coaliției. O parte din atribuțiile și influența instituțională s-ar fi concentrat în Secretariatul General al Guvernului, care gestionează inclusiv companii de stat și agenții importante, transformând instituția într-un punct strategic în negocierile politice.
Un episod relatat de Victor Giosan ilustrează dificultățile birocratice întâmpinate chiar în interiorul guvernului. În încercarea de a colabora cu adjunctul SGG, Adrian Țuțuianu, acesta a primit un răspuns care, în opinia sa, reflectă modul rigid în care funcționează administrația: orice interacțiune trebuia formalizată printr-o adresă oficială, care apoi urma să fie aprobată.
Acest tip de procedură a încetinit multe inițiative și a arătat cât de dificil este să pui în mișcare un proces de reformă într-un aparat administrativ fragmentat.
Realitatea din administrația locală
Analizele făcute asupra celor aproximativ 3.000 de autorități locale din România arată, spune Victor Giosan, o dependență masivă de banii veniți de la bugetul central.
Datele arată că aproximativ 80% dintre primăriile cu mai puțin de 2.000 de locuitori nu reușesc să-și acopere cheltuielile din taxe și impozite locale. Situația nu se schimbă radical nici în localitățile cu până la 5.000 de locuitori, unde două treimi dintre administrații sunt în aceeași situație.
În aceste condiții, multe primării ajung să se bazeze aproape exclusiv pe transferurile de la guvern sau pe programe de finanțare precum Programul Anghel Saligny.
Un fenomen pe care expertul îl consideră îngrijorător este disproporția dintre veniturile reale ale unor primării și investițiile asumate. Unele administrații cu venituri curente foarte mici au demarat proiecte de zeci de milioane de lei, finanțate prin credite sau programe naționale.
Când aceste proiecte se blochează, primarii cer ajutor suplimentar de la guvern, invocând dificultăți temporare. În realitate, spune Victor Giosan, problema este structurală: investițiile sunt mult prea mari în raport cu capacitatea financiară a comunităților.
În plus, eficiența economică a acestor investiții este adesea scăzută. Expertul oferă ca exemplu pistele de biciclete construite în unele zone rurale din Bărăgan, unde infrastructura este puțin utilizată.
Reforma electorală, cheia schimbării
Victor Giosan susține că o reformă reală a administrației locale nu poate avea loc fără schimbarea modului de alegere a primarilor. Revenirea la sistemul cu două tururi de scrutin ar permite, în opinia sa, o reînnoire a elitelor politice locale.
În prezent, spune el, un primar poate fi reales cu doar 30–35% din voturi, ceea ce îi oferă un avantaj uriaș și face foarte dificilă apariția unor competitori noi.
Expertul consideră că dezbaterea politică din România ar trebui să depășească eticheta „pro-european” sau „anti-european”. În locul acestei diviziuni, discuția ar trebui să se concentreze pe o altă linie de demarcație: cine susține modernizarea statului și cine preferă menținerea sistemului actual.
Potrivit lui Victor Giosan, reforma administrației nu înseamnă doar reducerea numărului de primării sau județe. Fără transparență și fără limitarea influenței politice locale, există riscul ca schimbările administrative să creeze doar „baroni mai mari”, nu un sistem mai eficient.
Presiunea politică asupra guvernului
În privința activității premierului Ilie Bolojan, consilierul spune că acesta a fost supus unei presiuni politice intense și că spațiul real de manevră a fost limitat de negocierile din coaliție.
Chiar dacă unele lucruri ar fi putut fi organizate diferit, Victor Giosan crede că premierul a reușit să facă aproape tot ceea ce era posibil în contextul politic și administrativ existent.
