Sistemul de pensii din România riscă un dezechilibru major. Două milioane de noi pensionari vor pune presiune pe buget.
Un studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai indică un moment critic pentru economia României. După anul 2030, aproximativ două milioane de persoane vor ieși la pensie. Acest val masiv de pensionări riscă să destabilizeze un sistem deja fragil, bazat pe echilibrul dintre contribuabili și beneficiari.
Un val de pensionări care schimbă echilibrul economic din România
În prezent, raportul dintre angajați și pensionari este încă gestionabil, însă tendințele demografice indică o deteriorare accelerată. Creșterea numărului de beneficiari, combinată cu scăderea populației active, creează premisele unei crize sistemice.
Un factor determinant în această evoluție este reprezentat de generațiile numeroase născute la finalul anilor ’60 și începutul anilor ’70. Odată cu retragerea acestora din activitate, sistemul de pensii România va resimți un impact direct.
În prezent, România are aproximativ cinci milioane de pensionari și circa 7,7 milioane de angajați. Acest raport relativ stabil se va modifica rapid în următoarele decenii.
Proiecțiile arată că până în 2070 numărul angajaților ar putea scădea semnificativ, ajungând între 5,6 milioane și 4,2 milioane. Această reducere este alimentată de doi factori principali: emigrația și scăderea natalității.
Deficitul sistemului crește alarmant
Presiunea asupra bugetului public este deja vizibilă. Deficitul sistemului de pensii a fost estimat la aproximativ 2,5% din PIB în 2022 și ar putea depăși 5% în anii următori.
Un element esențial este migrația forței de muncă. Aproximativ 20% dintre românii apți de muncă lucrează în afara țării, ceea ce reduce semnificativ contribuțiile la bugetul de pensii. În paralel, cheltuielile cresc constant. Statul este nevoit să se împrumute pentru a acoperi plata pensiilor, iar această tendință riscă să se accentueze odată cu pensionarea generațiilor numeroase.
În ultimii ani, autoritățile au introdus o serie de măsuri pentru a stabiliza sistemul: recalculări bazate pe puncte, indexări automate și ajustări ale vârstei de pensionare. Aceste reforme sunt aliniate la cerințele europene și la angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a compensa dezechilibrele demografice majore care se conturează.
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului vizează nivelul pensiilor viitoare. Dacă nu vor fi implementate reforme suplimentare, raportul dintre pensie și ultimul salariu ar putea scădea drastic.
De la aproximativ 46% în prezent, acest indicator ar putea coborî la doar 24% până în 2070. Practic, viitorii pensionari ar putea ajunge să încaseze doar un sfert din venitul avut înainte de retragere.
Avertismentul specialiștilor
Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția asupra gravității situației și avertizează că efectele ar putea deveni vizibile în curând.
„Fenomenul este precum o bombă cu ceas care ticăie și care riscă să explodeze în următorii 6-7 ani. Pentru că vor începe să iasă la pensie angajații născuți în anii 60-70 și vor pune o presiune uriașă pe economie”, a spus acesta.
Situația este agravată și de nivelul redus al participării tinerilor pe piața muncii. Rata de ocupare în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani este de doar 17,9%, ceea ce limitează baza de contribuții.
România se află în fața unei provocări structurale majore, în care echilibrul dintre contribuabili și pensionari devine tot mai fragil. Fără reforme suplimentare și politici eficiente de stimulare a ocupării și natalității, sistemul de pensii România riscă să intre într-o criză profundă.
Evoluțiile din următorii ani vor fi decisive pentru stabilitatea economică și socială a țării, într-un context în care presiunile demografice nu mai pot fi ignorate.
