În plină tensiune politică și negocieri dure pentru formarea unei noi majorități, disputa privind posibilitatea ca președintele Nicușor Dan să îl nominalizeze din nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru a devenit unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. În spațiul public a fost intens promovată ideea că un premier demis prin moțiune de cenzură nu mai poate primi imediat un nou mandat de formare a Guvernului. Totuși, o analiză atentă a jurisprudenței Curții Constituționale arată exact contrariul.
O decizie a CCR din februarie 2020 clarifică explicit că nu există nicio interdicție constituțională care să îl împiedice pe șeful statului să desemneze din nou aceeași persoană pentru funcția de premier, chiar dacă aceasta a condus un executiv căzut prin moțiune de cenzură. Curtea preciza atunci fără echivoc că legea fundamentală nu blochează o asemenea variantă politică.
Cu toate acestea, în ultimii ani s-a răspândit interpretarea potrivit căreia un premier demis ar trebui „să stea pe margine” cel puțin o rundă de consultări sau că nu ar putea fi nominalizat imediat după căderea Guvernului. Această teorie este relansată acum și de lideri ai PSD, în contextul actualei crize politice.
Constituția îi permite lui Nicușor Dan să-l propună din nou pe Ilie Bolojan
Pentru a înțelege de unde provine confuzia, trebuie privit episodul politic din 2020, atunci când Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis după ce și-a angajat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. La doar o zi după adoptarea moțiunii de cenzură, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier.
PSD a atacat imediat decizia la Curtea Constituțională, acuzând Palatul Cotroceni că încearcă forțarea alegerilor anticipate printr-o nominalizare făcută deliberat pentru a eșua în Parlament. Atât Klaus Iohannis, cât și Ludovic Orban vorbeau public, în acel moment, despre dorința de a ajunge la anticipate, ceea ce a cântărit decisiv în analiza Curții.
CCR, condusă atunci de Valer Dorneanu, a admis sesizarea social-democraților și a stabilit existența unui conflict constituțional între președinte și Parlament. Însă esența deciziei nu a fost faptul că Ludovic Orban fusese desemnat din nou, ci intenția politică din spatele mutării.
Judecătorii constituționali au arătat că problema apărea deoarece desemnarea fusese făcută într-un context în care era evident că nu exista nicio șansă reală de formare a unei majorități parlamentare și că scopul urmărit era tocmai blocarea învestirii unui nou Guvern pentru a se ajunge la dizolvarea Parlamentului.
În motivarea deciziei, CCR a precizat clar că, „de principiu”, nimic nu împiedică nominalizarea aceluiași premier după căderea prin moțiune de cenzură. Curtea a subliniat însă că, în cazul Orban, intervalul extrem de scurt dintre demitere și noua desemnare făcea improbabilă schimbarea poziției Parlamentului.
Aici apare diferența majoră față de situația actuală. În cazul lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan, contextul politic este complet diferit. Președintele nu urmărește provocarea unor alegeri anticipate, ci încearcă formarea unei majorități stabile, cu orientare pro-occidentală, capabilă să guverneze într-o perioadă complicată economic și geopolitic.
De asemenea, nu există semnale că o nouă desemnare ar fi făcută în grabă, la doar câteva ore după votul moțiunii, așa cum s-a întâmplat în 2020. Nicușor Dan a transmis deja că va acorda timp consultărilor și negocierilor dintre partide, ceea ce poate crea premisele unor schimbări de poziție în Parlament.
Cine are dreptate în scandalul desemnării premierului
În culisele negocierilor politice se discută intens despre posibilitatea unei reașezări a majorității parlamentare. PSD ar putea accepta, în cele din urmă, susținerea unui nou guvern condus de Ilie Bolojan, în schimbul unor compromisuri politice importante. În același timp, PNL și USR ar trebui să renunțe la ideea trecerii în opoziție și să accepte din nou o formulă de colaborare cu social-democrații.
În realitate, cheia întregii crize nu este una juridică, ci strict politică. Constituția îi permite lui Nicușor Dan să îl desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Problema reală este dacă partidele aflate în conflict sunt dispuse să accepte compromisurile necesare pentru formarea unui nou executiv.
Surse politice vorbesc deja despre nevoia unui mediator capabil să aducă la aceeași masă taberele aflate în război deschis. Fără o astfel de intervenție, negocierile riscă să intre într-un nou blocaj, iar România să rămână prinsă într-o criză guvernamentală cu efecte majore asupra stabilității politice și economice.
