Președintele Nicușor Dan analizează posibilitatea de a propune liderilor partidelor pro-europene, care urmează să se prezinte luni la consultările de la Palatul Cotroceni, construirea unei majorități parlamentare și formarea unui guvern în jurul unui premier cu profil tehnocrat.
Cine e Delia Velculescu, femeia pe care Nicușor Dan urmează să o propună premierul României în locul lui Ilie Bolojan
Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, citate de Antena3.ro, numele care circulă în acest moment în anturajul președintelui este cel al Deliei Velculescu, economist român cu o carieră de aproape un sfert de secol la Fondul Monetar Internațional.
Ideea unui premier independent, fără afiliere politică, prinde tot mai mult contur în negocierile pentru refacerea coaliției pro-europene. Varianta unui guvern tehnocrat a fost acceptată, cel puțin declarativ, de două dintre forțele politice relevante: PSD și UDMR.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai acestei formule.
Potrivit declarațiilor sale publice, singura cale realistă de a reconstitui o majoritate pro-europeană funcțională este desemnarea unui premier care să nu reprezinte o amenințare politică pentru niciunul dintre liderii partidelor incluse în viitoarea guvernare. Cu alte cuvinte, un tehnocrat care să nu fie perceput ca rival de niciun lider de partid, dar care să dispună de autoritatea și competența necesare pentru a conduce un executiv.
Această condiție pare să fie tocmai ceea ce recomandă profilul Deliei Velculescu.
Delia Velculescu are o biografie profesională impresionantă, construită în întregime în afara politicii românești, ceea ce o recomandă tocmai ca tipul de figură neutră pe care coaliția o caută. A intrat în structurile FMI în urmă cu aproape 23 de ani și a urcat treptat până la funcția de director adjunct, ocupând în prezent și rolul de șef al misiunii FMI pentru Africa de Sud.
Experiența sa la nivel internațional este, prin natura mandatelor pe care le-a gestionat, una de mare presiune. Cel mai cunoscut capitol al carierei sale rămâne perioada în care a condus misiunea FMI în Grecia, tocmai în anii cei mai duri ai crizei economice grecești — o criză care a zguduit nu doar țara respectivă, ci întreaga zonă euro și a pus sub semnul întrebării coeziunea Uniunii Europene.
Implicarea sa în dosarul grec datează însă dinainte de apogeul crizei. În 2009, Delia Velculescu a fost co-autoarea unui studiu dedicat situației financiare a Greciei, un document care a anticipat și analizat vulnerabilitățile structurale ale economiei elene. A fost, astfel, una dintre persoanele care au urmărit de aproape și de la început întreaga traiectorie a acelei crize, de la primele semnale de alarmă până la implementarea programelor de austeritate și restructurare.
„Încântătoarea Delia” din negocierile cu Ciprul
Un alt moment de referință în cariera sa a fost reprezentarea FMI în negocierile pentru pachetul de asistență financiară acordat Ciprului. Negocierile din 2013 cu autoritățile cipriote au fost extrem de tensionate — Ciprul se afla la acel moment în fața unui risc real de colaps bancar, iar condițiile impuse de creditorii internaționali au generat reacții puternice în opinia publică locală.
Presa din Cipru a consemnat prezența și influența Deliei Velculescu în acele runde de negocieri cu un amestec de admirație și teamă. Jurnaliștii ciprioți au numit-o „încântătoarea Delia”, un titlu care suna aproape ca un elogiu, dar care coexista cu o caracterizare fermă: românca era descrisă ca cel mai dur negociator din întreaga delegație a creditorilor internaționali. Combinația dintre eleganță și fermitate în negocieri pare să fi lăsat o impresie durabilă în presa și în cercurile politice cipriote.
Această capacitate de a negocia în condiții extreme, cu parteneri aflați sub presiune maximă și cu mize care depășeau cu mult granițele naționale, este tocmai tipul de competență pe care un premier tehnocrat ar trebui să o aducă la masa discuțiilor bugetare și instituționale din România.
Profilul potrivit pentru un moment dificil
România traversează o perioadă complicată din punct de vedere politic și economic. Refacerea unei majorități parlamentare stabile și funcționale după lunile de criză politică nu este un exercițiu simplu, mai ales că partidele implicate vin cu agende și interese adesea divergente. Tocmai de aceea, formula unui premier tehnocrat, care să nu fie „proprietatea” niciunui partid, are logica ei.
Delia Velculescu întrunește, cel puțin pe hârtie, mai multe dintre criteriile necesare. Are o reputație solidă pe plan internațional, dobândită în instituții de prim rang. A gestionat situații de criză reală, nu teoretică. Cunoaște mecanismele financiare europene și internaționale dinăuntru. Și, poate la fel de important în context politic, nu are un trecut în politica românească care să alimenteze suspiciuni sau rivalități.
Rămâne de văzut dacă propunerea va prinde contur formal după consultările de luni de la Cotroceni și dacă Delia Velculescu ar accepta o astfel de misiune. O revenire în România după o carieră construită integral la Washington și în alte capitale internaționale ar reprezenta un pas semnificativ, iar presiunea asociată funcției de premier într-un moment atât de sensibil este considerabilă.
Consultările de la Cotroceni reprezintă momentul în care președintele Nicușor Dan va sonda, în mod oficial, disponibilitatea partidelor pro-europene de a se structura în jurul unui proiect comun de guvernare. Dacă liderii PSD, UDMR și ai celorlalte formațiuni pro-europene confirmă acordul de principiu pentru un premier tehnocrat, pasul următor ar fi o discuție concretă despre persoană.
Surse din Administrația Prezidențială sugerează că Delia Velculescu este, în acest moment, numele preferat al președintelui. Rămâne de văzut cum va fi primit acest nume de partenerii politici și dacă economia de imagine pe care o aduce un profil internațional recunoscut va fi suficientă pentru a acoperi distanța față de realitățile politice cotidiene ale României.
