În acest an, calendarul ortodox marchează o coincidență religioasă semnificativă pe data de 21 mai, zi în care sunt prăznuiți Sfinții Împărați Constantin și Elena, concomitent cu sărbătoarea Înălțării Domnului. Conform rânduielilor bisericești, Înălțarea nu are o dată fixă, fiind celebrată întotdeauna la 40 de zile de la Paște, însă în 2026, aceasta pică pe 21 mai.
Sărbătoarea Înălțării Domnului este considerată un praznic împărătesc, motiv pentru care tradiția religioasă interzice săvârșirea parastaselor sau a pomenilor cu colivă pentru cei trecuți în neființă. Totuși, credincioșii care doresc să ofere de pomană pot împărți alimente specifice Paștelui, precum cozonac, pască sau ouă roșii. De asemenea, se pot oferi obiecte de cult, printre care icoane, cărți de rugăciuni, candele sau flori, după cum notează sursa citată.
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului
Cunoscută în popor și sub denumirile de „Ispas” sau „Paștele Cailor”, Înălțarea Domnului reprezintă unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin. În această zi de joi, 21 mai, se desfășoară și ceremoniile de cinstire a eroilor și martirilor neamului românesc.
O tradiție fundamentală a acestei perioade, care se menține până la sărbătoarea Rusaliilor, este salutul specific: „Hristos s-a Înălțat!” și răspunsul „Adevărat s-a Înălțat!”. Gospodinele pregătesc pentru această zi bucate similare celor de la masa de Paște, inclusiv ouă roșii, care sunt duse la biserică pentru a fi sfințite în timpul Sfintei Liturghii și ulterior împărțite pentru sufletele celor decedați.
În mediul rural, superstițiile și obiceiurile populare sunt încă respectate cu strictețe:
- Purtarea frunzelor de nuc și de leuștean la brâu în ziua de Înălțare este considerată o metodă de a asigura sănătatea trupului.
- În anumite regiuni ale României, casele sunt decorate cu ramuri de paltin, iar vitele sunt bătute simbolic cu frunze de leuștean pentru a fi protejate de boli și pentru a fi sănătoase tot anul.
- Se crede că persoanele care mor în preajma acestei sărbători ajung direct în Rai, deoarece porțile acestuia sunt larg deschise.
- Bătrânii păstrează credința conform căreia tot ce va fi semănat după Înălțarea Domnului nu va mai avea rod.
Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,7 milioane de români își serbează onomastica
Tot pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, o sărbătoare marcată cu cruce roșie. Aceștia au avut o importanță crucială în dezvoltarea creștinismului și în garantarea libertății religioase a creștinilor.
Statisticile oficiale arată că peste 1,7 milioane de români își aniversează onomastica la această sărbătoare. Mai exact, din totalul de 1.750.842 de persoane celebrate, 1.131.443 sunt femei și 619.399 sunt bărbați. În toate lăcașurile de cult se oficiază Sfânta Liturghie, unde credincioșii participă la slujbă și se roagă celor doi mari sfinți.
