Războiul lui Donald Trump împotriva Iranului a ajuns să-i exaspereze atât de mult pe unii oameni de afaceri internaţionali, încât au început să anunţe public că sunt dispuşi să plătească taxele cerute de Teheran pentru a traversa Strâmtoarea Ormuz, închisă de facto de mai bine de 3 luni. Să plăteşti taxa de tranzit e mai bine decât să ţii Strâmtoarea închisă, a declarat miliardarul grec Evangelos Marinakis care deţine o flotă de peste 220 de nave şi petroliere.
Unul dintre cei mai mari armatori ai Greciei, Evangelos Marinakis, s-a declarat dispus să plătească taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, dacă asta ar însemna că iranienii vor deschide ruta maritimă cheie, relatează Financial Times. „Chiar dacă ar trebui să plătim o taxă, pentru mine ar fi mult mai bine decât ca strâmtoarea să fie închisă”, a spus Marinakis, marţi, la conferinţa TradeWinds din Atena.
Miliardarul, patron al cluburilor de fotbal Nottingham Forest şi Olympiacos, şi care are o flotă de 185 de nave şi aproximativ 35 de petroliere prin compania Capital Maritime Group, a spus că armatorii plătesc de ani de zile costuri suplimentare din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. El spune că oricum plăteau mai mult în urma devierii traficului pe la Capul Bunei Speranţe, în sudul Africii, în urma atacurilor lansate de rebelii Houthi în Marea Roşie.
„Pentru mine este mai bine să plătesc o taxă de 100.000 sau 200.000 de dolari, în funcţie de dimensiunea încărcăturii sau de dimensiunea navei, decât să am toată bătaia asta de cap”, a spus el, adăugând că „bani pot plăti pagubele produse până acum”.
Miliardarii, dispuși să plătească pentru propriile interese
Marinakis pare să fie una dintre puţinele voci importante din industrie care spune public că ar accepta plata taxei. Majoritatea companiilor şi armatorilor resping ideea, pentru că ar crea un precedent periculos pentru alte zone din lume.
Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de facto traficului de când Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran a început să tragă asupra navelor ca răzbunare pentru atacurile lansate de SUA şi Israel începând cu 28 februarie.
În aprilie, Teheranul a anunţat că va percepe taxe de până la 2 milioane de dolari de navă, echivalentul a 1 dolar pe barilul de ţiţei pentru cele mai mari petroliere. Ulterior, a înfiinţat o aşa-numită Autoritate a Strâmtorii Golfului Persic pentru a gestiona şi impune taxele, însă ea fost imediat sancţionată de SUA. Astfel chiar şi armatorii care ar fi fost dispuşi să plătească pentru a intra sau ieşi din Golf, sunt reticienţi în a colabora cu entităţi aflate pe lista de sancţiuni a SUA.
Singurele nave care au putut tranzita au fost cele cu acorduri interguvernamentale cu Iranul sau cele care au plătit clandestin taxe. Americanii de la Chevron sau japonezii de la Mitsui OSK Lines au spus că nu vor plăti ca navele lor să tranziteze strâmtoarea.
Un alt miliardar grec, George Prokopiou, ale cărui nave au tranzitat strâmtoarea de mai multe ori de la izbucnirea războiului, a declarat luni că nimeni nu ar trebui „să impună taxe de trecere sau orice alte poveri, pentru că există multe puncte înguste de trecere în lume”.
Marinakis, care a listat în februarie la bursă divizia de petroliere a grupului său maritim, cea mai mare ofertă publică din industrie din ultimele două decenii, a spus că el se pregăteşte de un acord de pace. El şi-a poziţionat unele nave în apropierea strâmtorii, operând cu un discount semnificativ, pentru ca acestea să fie la doar trei-patru zile distanţă. Astfel, dacă se ajunge la un acord şi Golful se redeschide, navele lui pot intra rapid şi pot profita de reluarea traficului.
